♦ Acţiunea de informare a publicului privind un posibil blackout energetic, o pană de curent de proporţii extinse, derulată de Austria, prin Ministerul Apărării, a creat multă panică. Mai departe însă, încă din septembrie, Goldman Sachs a avertizat că riscul unui blackout la nivel european trebuie luat în calcul. Dincolo de impactul emoţional al subiectului, întrebarea legată de un plan de acţiune naţional, în cazul unui astfel de eveniment, este validă. Care ar fi planul B al României? Pasarea responsabilităţii de la o instituţie la alta.
„Pentru informaţii privind solicitarea dumneavoastră vă adresăm rugămintea să vă adresaţi Ministerului Economiei“, au răspuns reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) solicitării ZF privind existenţa unui plan de acţiuni în cazul unui astfel de eveniment.
„Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu are atribuţii în acest domeniu. Vă rugăm să vă adresaţi Ministerului Energiei, pe adresa de e-mail: birou.presa@energie.gov.ro“, a venit promt răspunsul şi de la Ministerul Economiei.
Mai departe, niciuna dintre instituţiile direct vizate de gestionarea acestui eveniment, Ministerul Energiei, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), structură a cărui preşedinte este chiar Klaus Iohannis, şi Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport a energiei, nu au răspuns solicitării ZF privind planul B al României pentru un astfel de eveniment.
„Creşterea cererii de energie din pieţele europene creează riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie, mai ales dacă o iarnă foarte grea ar pune şi mai multă presiune pe depozitele de gaze, aflate oricum la un nivel excepţional de scăzut“, au avertizat la finele lunii septembrie analiştii de la Goldman Sachs.
Momentul 1977
Pe plan local, refuzul de a furniza un răspuns privind planul de acţiune în cazul unui eveniment de o asemenea amploare vine în contextul în care România este dependentă de importurile de energie pentru a-şi asigura consumul, ponderea importurilor de gaze ruseşti fiind la cote istorice, potrivit datelor pe iulie, o lună de vară caracterizată oricum printr-o cerere mai scăzută.
România a avut un singur moment în istoria sa energetică de blackout. Astfel, pe 10 mai 1977, timp de aproape 5 ore, sistemul energetic naţional a picat complet, specialiştii din domeniu spunând că această avarie a avut loc tot din cauza faptului că avertismentele industriei au fost ignorate. Ca impact, acel blackout energetic de câteva ore este considerat a fi generat pagube mai mari decât cutremurul din 1977 (4 martie). Repornirea întregului sistem s-a făcut prin intermediul unei termocentrale, Doiceşti, planul actual al României vizând exitul din cărbuni prin importarea locală a unei tehnologii nucleare americane netestate.
Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977 care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de 2 miliarde de dolari.
Avaria din 8 ianuarie, 2021
Luna trecută, într-un răspuns formulat la o solicitare ZF, Transelectrica spunea că nu estimează situaţii excepţionale în iarna aceasta care ar presupune limitarea alimentării marilor consumatori industriali în cazul unui deficit de energie, una dintre măsurile prin care ar putea fi echilibrat sistemul.
„În condiţiile funcţionării interconectate la nivel european şi de cuplare a pieţelor de energie electrică la nivel de piaţă pentru ziua următoare şi de piaţă intrazilnică de energie electrică este foarte puţin probabil ca în cazul în care o ţară întâmpină dificultăţi să nu găsească resursele de energie necesare la nivelul celorlalte ţări“, spuneau reprezentanţii Transelectrica. Potrivit acestora, în situaţia foarte puţin probabilă ca la nivel european să existe dificultăţi şi disfuncţionalităţi în alimentarea cu energie electrică, se pot stabili măsuri coordonate pentru rezolvarea situaţiilor.
La începutul acestui an însă, pe 8 ianuarie, judeţele din nord-vestul ţării au rămas fără energie pe fondul unor probleme la nivel european, o premieră pentru piaţa locală în ultimii 30 de ani.
