Vasile Ernu: Ca să înțelegi cât de bine funcționează un stat modern trebuie să privești nu spre nivelul de PIB și bogăția acumulată a țării, ci spre păturile cele mai vulnerabile. De obicei, spre copii și bătrâni.
Degeaba ne spune prim-ministrul că suntem campioni la creșterea economică și imediat depășim țări precum Ungaria și Polonia, când cele mai vulnerabile pături sociale sunt lovite drastic. Mai ales copiii și bătrânii, familiile vulnerabile și sărace, care compun grosul acestei populații.
Pandemia a scos în evidență mai ales acest lucru. Ca de obicei în marile crize, nu știu cum se face, dar bogații se îmbogățesc și mai mult, iar săracii sărăcesc și mai tare. Suntem martorii celei mai mari creșteri a inegalităților. „Miliardarii și-au văzut averile crescând în timpul pandemiei, în timp ce săracii lumii se confruntă cu greutăți tot mai mari, arată organizația de caritate Oxfam, care solicită măsuri pentru a combate inegalitățile”, transmite Reuters.
România a creat peste 15.000 de noi milionari în dolari în plină pandemie, potrivit unui raport al băncii elvețiene Credit Suisse.
„Potrivit acesteia, fondurile sunt direcționate către o elită bogată, care traversează pandemia în lux, în timp ce cei din prima linie – lucrători din magazine, din domeniul sănătății și vânzătorii din piețe – se luptă să își plătească facturile. De altfel, COVID-19 a declanșat o furtună economică ce i-a lovit cel mai puternic pe cei săraci și vulnerabili, pe femei și pe lucrătorii marginalizați, care s-au confruntat cu cele mai grave pierderi de locuri de muncă. De altfel, Banca Mondială a avertizat că peste 100 de milioane de oameni ar putea fi împinși în sărăcie extremă”.
Conform unei analize a Băncii Mondiale, s-a constatat că țările bogate au cheltuit în medie 695 de dolari pe persoană pentru a face față consecințelor economice ale pandemiei, în timp ce țările cu venituri mici au cheltuit între 4 și 28 de dolari.
Peste un miliard de oameni ar putea ajunge în sărăcie extremă în următorii 10 ani ca rezultat la pandemiei (conform unui studiu ONU) – titrează presa internațională.
4 din 10 copii români sunt în risc de sărăcie
Revenim la noi. Ultimul studiu ne arată unde lovește cel mai dur pandemia: copiii din România sunt cei mai supuși riscului de sărăcie și excluziune socială la nivelul UE. 41,5% dintre ei sunt în acest pericol, raportat la media europeană de 24,2%, arată datele prezentate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Raportul analizează situația din 2020: cea mai ridicată pondere a copiilor aflaţi în această situaţie este în România (41,5%), Bulgaria (36,2%), Spania (31,8%) şi Grecia (31,5%). Cea mai scăzută pondere a copiilor supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Slovenia (12,1%), Cehia (12,9%), Danemarca (13,5%) şi Finlanda (14,5%).
Încă 400.000 de copii au intrat în rândul celor săraci
În ultimul raport internațional al organizației Salvați Copiii lucrurile arată și mai catastrofal. În perioada pandemiei a anului 2020, celor un milion și jumătate de copii care trăiau la limita sărăciei li s-au mai adăugat alți 400.000 de copii: Dacă în 2019 erau 1,2 milioane de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială, în 2020 avem aproape 1,6 milioane de copii în această situație. Enorm. Aici se mai adaugă și alte neputințe: 23% dintre părinți se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.
Copiii cu dizabilități și copiii de etnie romă se plasează în zona de risc crescut de segregare, inclusiv în ceea ce privește educația. Mai știm că în urma migrației economice a părinților, numărul copiilor lăsați în țară a ajuns la 75.136 la finalul lunii decembrie 2020: dintre care 13.253 cu ambii părinți plecați, iar 9.409 rămânând în grija unui singur părinte.
Un sfert dintre copiii între 15 și 18 ani nu fac nicio școală
Să vă mai dau niște date aflate de la expertul Constantin-Alexandru Manda: În anul 2019, 1 din 4 copii cu vârsta de 15-18 ani (liceu) nu erau înscris la școală! 1 din 4. Procentul copiilor cu vârsta între 15 și 18 ani care nu sunt prinși în nicio formă de învățământ, conform INS: 2019 – 22,8%; 2009 – 11,2%; 2000 – 25,4%.
Să facem o comparație. În anul 2000, Portugalia avea aproape dublul României la capitolul tineri 18-24 de ani cu nu mai mult de opt clase finalizate (părăsire timpurie a școlii). Ca să nu mai zic de Malta – de 2,35 de ori valoarea României în acel moment. Anul 2000, părăsirea timpurie a școlii: România – 23%; Portugalia – 43,7%; Malta – 54%.
Cum stăm după 20 de ani? Anul 2020, părăsire timpurie a școlii: România – 15,6% (locul 2 în Uniunea Europeană); Portugalia – 8,9% (!!); Malta – 12,6% (!!).
Ce am mai aflat în pandemie, cu trecerea în online a școlii? În România, aproape 900.000 de copii nu au acces la școala online. Practic, sunt lăsați fără acces la educație. E un fenomen catastrofal.
Acestea ar trebui să fie prioritatea Zero a oricărui partid și guvern. Însă „guvernul meu” a luptat cu săracii și „asistații social”, în loc să lupte cu sărăcia. Vai și amar de țara în care capitalul este mai important decât copiii.
Citeşte întreaga ştire: 25% dintre copiii români de 15-18 ani nu urmează nicio școală
