România are cei mai mulți cetățeni care trăiesc în alte țări ale UE. Și asta ne afectează piața muncii, spune Banca Națională în cel mai recent raport.
Numărul mare de români care emigrează revine în atenția Băncii Naționale, care în raportul privind stabilitatea financiară a țării, publicat miercuri, arată că aceștia fac parte din categoria celor apți de muncă și care prin emigrare afectează serios piața muncii din țară.
„România este statul membru UE cu cel mai mare număr de persoane care locuiesc în alte țări UE (aproximativ 3,2 milioane, dintre care 34% în Italia), 76% dintre emigranți reprezentând forță de muncă activă (15-64 ani). În acest context, recrutarea de forță de muncă adecvat pregătită reprezintă una dintre cele mai presante probleme pentru firmele autohtone, 4 din 5 angajatori raportând dificultate în găsirea de personal calificat”, arată documentul citat.
Fenomenul emigrației a fost luat în calcul și în precedentele rapoarte ale BNR privind stabilitatea, însă doar la nivel marginal. În ediția publicată ieri, bancherii centrali se apleacă cu mai multă consistență asupra acestui flagel.
Peste 4 milioane de români au emigrat în cei peste 30 de ani de la Revoluția din 1989. Trimit înapoi remitențe și, când se întorc, aduc noi abilități și atitudini, arată o analiză a unui reputat think tank austriac. Migrația a prevenit, de asemenea, probleme sociale semnificative în România, oferind locuri de muncă celor altfel șomeri, în special în anii de dificultăți economice.
Autorii raportului sugerează că această problemă ar putea fi cât de cât rezolvată prin prelungirea vieții active. „O soluție ar putea fi reprezentată de încurajarea și crearea premiselor pentru ca persoanele apte pentru muncă, dar care au împlinit vârsta de pensionare, să rămână în activitate”, se arată în Raportul privind stabilitatea.
Emigrarea specialiștilor români în străinătate este una din marile probleme nu doar sociale ci și economice de care țara noastră se lovește. Anual, zeci de mii români aleg să plece definitiv din țară, peste jumătate dintre ei fiind în grupa de vârstă 20-40 de ani.
Limitările financiare privind dotările tehnologice și a investițiilor în aparatură performantă au stimulat migrația definitivă a românilor cu calificare medie și înaltă din zona medicală spre țările care asigurau condiții de muncă și echipamente superioare, arată o lucrare de cercetare recentă.
Pentru fiecare emigrant absolvent de universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari
De asemenea, salariile mai mari și posibilitatea de a avansa și a te dezvolta în carieră sunt alte câteva motive pentru care oamenii pleacă să-și caute bunăstarea în altă parte.
Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată un raport al Băncii Mondiale. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în documentul citat.
Înmulțit cu numărul medicilor care au plecat, asta înseamnă 2,5 miliarde de dolari, doar la nivelul medicilor. Dacă mai adăugăm și inginerii, sau experții din alte domenii, sumele pe care le pierdem sunt uriașe.
Emigrarea, caracteristicile de bază ale pieței muncii și deficitul de competențe afectează din ce în ce mai mult cantitatea și calitatea forței de muncă, precum și productivitatea. Creșterile salariale sunt corelate insuficient cu creșterea productivității muncii și, prin urmare, contribuie mai puțin decât ar putea la reducerea sărăciei, mai spune și Banca Mondială în Diagnosticul de țară, ediția actualizată din acest an.
BNR mai atrage atenția în Raportul de miercuri asupra vulnerabilităților demografice ale țării
„România se confruntă cu o contracție a populației rezidente, concomitent cu o îmbătrânire a acesteia, fenomen care s-a accentuat, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) crescând cu aceeași viteză cu care scade populația tânără (0-14 ani). Aceste evoluții demografice se răsfrâng cu precădere asupra pieței muncii, date fiind provocările cu care se confruntă firmele în ceea ce privește recrutarea de forță de muncă calificată”, spun autorii Raportului.
Potrivit acestora, în următorii 5 ani, populația în vârstă de muncă (15-64 ani) a României va scădea cu aproape 5%, cu o viteză mai mare decât media europeană.
Populația rezidentă (cea care locuiește efectiv în țară, fără cei plecați la muncă în străinătate) a României era de puțin peste 19 milioane de locuitori la începutul acestui an, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Faptul că se nasc mai puțini locuitori decât mor (sporul natural e negativ), e „compensat ”de imigranții aduși să muncească în țară. De fapt, datorită emigranților populația României a crescut în premieră după mulți ani de scădere. Țara noastră pierde câte un milion de oameni la fiecare 10 ani. Iar scenariile INS pentru viitor sunt destul de sumbre.
Lipsa competențelor forței de muncă afectează capacitatea firmelor de a investi
Lipsa competențelor forței de muncă afectează, de asemenea, performanța și capacitatea companiilor de a investi, se mai arată în Raportul privind stabilitatea al Băncii Naționale.
Potrivit unui sondaj BEI, capacitatea redusă de a recruta forță de muncă calificată corespunzător se clasează printre cele mai importante obstacole în calea investițiilor pe termen lung, spun aproape 80% dintre firmele românești. Iar îmbunătățirea competențelor în rândul populației active din România ar putea debloca investițiile pe termen lung și contribui la creșterea competitivității economiei.
Penuria de forță de muncă este mai accentuat resimțită în ceea ce privește anumite competențe specifice, începând cu cele digitale. „România se plasează pe ultimul loc în UE, cu ponderea cea mai scăzută a populației cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani ce deține cel puțin competențe digitale de bază (28% față de 56% la nivelul UE, date la 2023), urmată de Bulgaria (36%) și Polonia (44%)” mai spune BNR în raportul citat. (sursa)
