România a semnat acordul de asociere la European Wallet Consortium (EWC EUDI Wallet Consortium) prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Acordul presupune includerea în proiectul Comisiei Europene de testare a unei aplicații mobile de tip portofel digital cu multiple aplicații în activitatea de zi cu zi a cetățenilor UE.
Proiectul de testare pe scară (Large Scale Pilot – LSP EWC) reunește 15 administrații publice și peste 40 de entități private din 18 state membre și va testa trei cazuri de utilizare:
- stocarea și afișarea credențialelor de călătorie;
- organizarea și structurarea portofelelor digitale;
- organizarea plăților prin intermediul portofelului.
Ce fel de date va furniza ADR consorțiului pentru testări
În Consorțiul EUDI, rolul ADR este de a furniza identități electronice pentru testare (Personal Identifcation Data – PID provider), similar entităților publice din statele membre, având în vedere că derulează soluții cu un grad de maturitate în creștere, precum platforma de plăți online Ghișeul.ro și aplicația mobilă pentru crearea și gestionarea indentității digitale a cetățenilor români, ROeID.
Conform informațiilor oficiale publicare de ADR, portofelul electronic ar trebui să schimbe modul în care cetățenii și întreprinderile interacţionează digital atunci când accesează servicii publice și private din Europa. Asigurările Comisiei Europene sunt că cetățenii vor avea control asupra datelor personale care sunt stocate în portofel, acesta fiind echipat cu mecanisme pentru a limita partajarea datelor.
Cum ar arăta portofelul electronic european în practică
O implementare cu succes ale portofelului electronic ar presupune ca cetățenii și entitățile juridice să poată să se identifice în cadrul serviciilor publice și private – online și offline, să prezinte în format digital permisul de conducere sau să semneze documente electronic, din interiorul aceleiași platforme.
Alte cazuri posibile unde portofelul electronic va putea fi folosit la nivel european sunt:
- furnizarea detaliilor legate de rețete medicale către farmacii;
- deschiderea unui cont bancar;
- verificarea identității utilizatorului la inițierea unei plăți online;
- prezentarea informațiilor din documentele de călătorie (de exemplu, pașaportul utilizatorului, viza și altele), permițând accesul rapid și ușor la trecerea prin securitatea aeroportului și vămuire;
- dovezi ale deținerii de calificări educaționale, cum ar fi diplome, grade și certificate, facilitând aplicarea pentru locuri de muncă sau continuarea educației.
Conform proiectului de implementare al portofelului electronic defalcat pe statele membre, România ar urma să intre sub egida a două proiecte pilot de testare pe scară largă:
- prin Plăți electronice: transferuri bancare de tip Account-to-Account, plata cu cardul sau prin intermediul unui token digital și
- dovedirea absolvirii studiilor sau alte certificări educaționale și profesionale.
Pentru ca toți cei care locuiesc în UE să aibă acces la un ID electronic sigur și ușor de utilizat până în 2030, conform comunicărilor CE, statele membre vor oferi fiecărui cetățean al UE acces gratuit la un portofel EUDI. Cetăţenii vor avea întotdeauna controlul deplin asupra datelor pe care le distribuie, iar utilizarea portofelului va fi complet voluntară.
Posibile probleme de securitate ridicate până în prezent
Conform BiometricUpdate.com, la finalul lui aprilie 2023, organizația de reglementare a standardelor tehnice GlobalPlatform a ținut un seminar la Bruxelles în timpul căruia mai mulți experți în domeniu au evaluat posibilele obstacole care ar putea apărea în procesul de implementare al portofelului electronic european la scară largă și care vor fi cele mai importante motive de îngrijorare pentru UE și statele membre.
”Din punct de vedere tehnic, portofelul este o combinație de componente hardware și software, aplicații cloud, precum și procese și servicii care susțin securitatea portofelului. Una dintre probleme este evaluarea securității fiecărei componente”, conform lui Alban Feraud, vicepreședinte al organizației industriale de securitate digitală Eurosmart. Una dintre problemele cheie, conform expertului, este capacitatea de a “lipi” împreună toate acele componente și procese care pot fi evaluate și certificate individual.
Jean-Karim Zinzindohoué, CTO al France Identité și-a expus reținerile cu privire la riscurile prezentate de recunoașterea facială ca metodă de autentificare: “Rămâne o provocare să oferim cel mai înalt nivel de securitate având în vedere posibilitatea de a introduce deep fakes în sistem”, a detaliat acesta.
Contextul legislativ la nivel european
European Wallet Consortium a fost desemnate de Comisia Europeană să înceapă pilotarea proiectului european dedicat identității digitale europene (EUDI), sub forma unei aplicații mobile de tip portofel digital – eWALLET.
La 3 iunie 2021, Comisia Europeană a propus un Regulament privind o platformă de identitate digitală pentru toți cetățenii UE (eIDAS2), solicitând totodată statelor membre să elaboreze un set de instrumente care să abordeze aspectele tehnice ale viitorului sistem. Prima versiune a setului de instrumente pentru portofel EUDI a fost publicată la 10 februarie 2023. În urma unei licitații la nivel european au fost stabilite 4 consorții pentru demararea de proiecte-pilot pe scară largă. Rezultatele acestora vor contribui la dezvoltarea specificațiilor tehnice pentru prototipul open-source al portofelului EUDI.
ADR a detaliat faptul că UE a investit până în prezent aproape 50 de milioane de euro în proiecte-pilot la scară largă și a sprijinit reglementări și politici de mobilizare a datelor. Principalele ambiții ale regulamentului eIDAS2 și ale tehnologiilor de identitate digitală sunt crearea unui mediu cu adevărat descentralizat, transparent și auditabil pentru tranzacțiile de date, precum și oferirea unui control cetățenilor în ceea ce privește propriile date. (ziare.com)
