Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri în faţa Parlamentului European discursul privind Starea Uniunii, în care face bilanţul realizărilor din ultimul an, abordând totodată provocările comune şi prezentând priorităţile pentru anul următor, pentru Uniunea Europeană şi nu numai.
„În discursul său din 2023 privind starea Uniunii, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta principalele priorităţi şi iniţiative emblematice pentru anul următor, pe baza succeselor şi realizărilor Uniunii Europene din ultimii ani. Va fi ultimul discurs din acest mandat legislativ, înainte de alegerile europene din 2024”, precizează un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Discursul va începe la ora 10.00 (ora României) şi va fi transmis în direct pe conturile sociale ale Comisiei Europene.
În discursul de anul trecut, Ursula von der Leyen a vorbit despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, despre criza energetică, schimbările climatice şi apărarea democraţiei.
„Am realizat multe împreună în ultimul an. Acum este timpul să privim înainte”, a declarat Ursula von der Leyen înainte de discursul de miercuri despre Starea Uniunii.
DISCURS PENTRU UN NOU MANDAT
Publicaţia POLITICO scrie că discursul Ursulei von der Leyen despre starea Uniunii Europene este începutul campaniei sale pentru a conduce următoarea Comisie Europeană.
Miercuri, în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, von der Leyen se va bucura de avantajele mandatului său atunci când îşi va rosti discursul anual. Ea s-a lăudat deja cu faptul că executivul pe care îl conduce a pus în aplicare 92% din angajamentele sale.
Preşedinta Comisiei a obţinut postul pe care îl deţine în prezent în urma unor runde de negocieri politice, dar acum ea nu a mai spus nimic dacă mai vrea să candideze sau nu pentru un nou mandat. Însă nimeni nu crede cu adevărat că a exclus această variantă, scrie POLITICO.
Ursula von der Leyen are mai puţin de un an până la următoarele alegeri europene pentru a convinge brokerii puterii, atât de stânga, cât şi de dreapta, că este mai bine să rămână cu ea în fruntea Comisiei Europene decât să parieze pe o alternativă care poate s-ar potrivi mai bine din punct de vedere ideologic.
„Vor fi urechi diferite, din familii politice diferite” care îi vor asculta discursul, a declarat Dara Murphy, fost strateg de campanie pentru Partidul Popular European (PPE). Acest lucru necesită echilibrarea unor cerinţe diferite, a adăugat Murphy, acum consilier senior la Rasmussen Global. “Cu cât te apropii mai mult de alegeri, cu atât mai complicat devine acest lucru”, subliniază experta.
ECUAŢIE DIFICILĂ CU MANFRED WEBER
În ciuda faptului că a unit continentul în criza COVID-19 şi în cea a războiului Rusiei din Ucraina, bilanţul Ursulei von der Leyen în ceea ce priveşte căutarea consensului nu se aliniază cu strategia viitorului său aliat politic, şeful Partidului Popular European, Manfred Weber. Teoretic, acesta va fi responsabil de campania paneuropeană a lui von der Leyen, dacă ea va fi aşa-numitul Spitzenkandidat, candidatul principal al partidului. În calitate de lider al partidului, planul lui Weber de contracarare a presiunii populiste implică frânarea Green Deal, pactul pentru climă obţinut de von der Leyen, şi desfăşurarea unei campanii mai mult în stilul opoziţiei, scrie POLITICO.
Această situaţie o lasă pe Ursula von der Leyen să se sprijine pe liderii din stânga sa: preşedintele liberal al Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz. Un apel prea agresiv la baza conservatoare a partidului ar putea să îi motiveze pe aceştia să o abandoneze în vara anului viitor, când Consiliul European va trebui să desemneze următorul executiv al UE.
Povestea de campanie a Ursulei von der Leyen se va scrie „printre rânduri”, a declarat Thomas Thaler, fost consilier al grupului PPE, în prezent lucrând pentru firma de consultanţă APCO Worldwide. În loc să adopte tonul din ce în ce mai contondent al PPE, Ursula von der Leyen îşi va promova imaginea de „constructor de consens, o persoană capabilă să facă compromisuri”, arată analistul.
Sarcina îi este complicată şi mai mult de plecările principalilor ei adjuncţi din alte grupuri politice: Margarethe Vestager, câinele de atac al liberalilor în materie de concurenţă, concurează pentru preşedinţia Băncii Europene de Investiţii, iar ţarul climei, Frans Timmermans, candidează în alegerile din Olanda în fruntea grupului socialist/ecologist.
CE VA SPUNE VON DER LEYEN ÎN DISCURSUL DESPRE STAREA UNIUNII
Înainte de discursul de miercuri, cel mai sigur pariu pentru von der Leyen ar fi să adopte în linişte atmosfera de „Comisie zombi” şi să închidă magazinul de elaborare de noi politici. Să se concentreze asupra moştenirii sale mai degrabă decât asupra viitorului său prezintă un risc mai mic de a-şi înstrăina aliaţii – dar nu va transmite ideea de leadership.
La Paris, de exemplu, se aşteaptă ca discursul să se concentreze mai mult pe platoul de lucru al Uniunii – luptele dure privind imigraţia, tehnologia curată şi energia – decât pe lansarea de noi iniţiative.
Von der Leyen „va prezenta principalele priorităţi şi iniţiative emblematice pentru anul viitor”, promite Comisia pe pagina de internet dedicată discursului din 2023 – pentru ca imediat să adauge: „bazându-se pe succesele şi realizările Uniunii Europene din ultimii ani”. Pagina oferă, de asemenea, o contabilitate de 120 de pagini a realizărilor Comisiei, notează POLITICO.
De asemenea, Ucraina este probabil să fie un subiect de amploare în discursul ei şi care va ajuta la menţinerea uşii deschise pentru o campanie alternativă: von der Leyen să devină următorul secretar general al NATO.
Diplomaţii au ieşit de la şedinţele lor recente cu von der Leyen cu aşteptarea că va insista pentru extinderea UE şi va îndemna blocul “să profite de momentul crucial”, după cum a spus un diplomat, prin direcţionarea mai multor arme către Kiev.
MOMENTUL POST-DISCURS, DE MAXIM INTERES
Mai dificilă se va dovedi însă alinierea ei cu propriul partid. Von der Leyen a fost în mare parte tăcută în ceea ce priveşte rebeliunea orchestrată în iulie de Weber împotriva unei propuneri care ar impune ca unele terenuri agricole să fie readuse la starea de sălbăticie. Deşi nu a reuşit să îngroape proiectul de lege, opoziţia faţă de acesta a devenit un pilon-cheie în argumentul PPE că îi pasă la fel de mult de buzunarele cetăţenilor ca şi de planetă.
Acest contingent conservator este deosebit de puternic în Germania – locul de origine atât al lui Weber, cât şi al lui von der Leyen – unde creştin-democraţii sunt în opoziţie şi speră să pună declinul industrial al Germaniei pe seama coaliţiei de guvernare socialist-verde-liberală a lui Scholz.
Pentru Thaler, momentul cel mai probabil de a dezvălui narativul de campanie va fi, de fapt, imediat după discurs. Atunci Weber, în calitate de membru principal al PPE în Parlamentul European, va fi primul care va răspunde discursului. “De aici vom putea vedea cât de departe sunt unul de celălalt”, spune analistul.
Iar liderii PPE s-ar putea să se îndrepte deja spre o fuziune a mesajelor. La doar şase zile după discursul său despre Starea Uniunii, von der Leyen va ţine un alt discurs, alături de Weber, despre “Acordul fermierilor europeni: viziunea PPE pentru agricultură în Europa”, menţionează POLITICO. (sursa)
