Echilibre extrem de vulnerabile la nivel politic și energetic se conturează în Balcani după invazia rusă în Ucraina, scrie publicația greacă Ethnos. Posibilitatea unei reapariții mai dinamice a Moscovei în Balcani este de așteptat să ducă la o nouă confruntare între Occident și Moscova, provocând noi tendințe destabilizatoare într-o regiune deja fragilă și o posibilă reinflamare a situației în Bosnia și Herțegovina, cu consecințe imprevizibile.
Analiza integrală Ethnos, preluată de Rador:
Serbia a „rupt” linia balcanică. Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, Kosovo – care s-au alăturat taberei occidentale – au condamnat invazia rusă, însă Serbia, chiar și la șase zile de la începerea războiului, menține distanța față de mișcările diplomatice ale Occidentului, subliniind că nu intenționează să impună sancțiuni împotriva Rusiei, după cum a declarat președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. Belgradul a „rupt” linia balcanică, probabil ca răsplată, printre altele, pentru furnizarea de gaze de către Rusia pentru următoarele șase luni – la cel mai mic preț (270 USD la 1.000 de metri cubi) din toată Europa – preț pe care Vučić l-a obținut la întâlnirea avută cu președintele Putin în noiembrie anul trecut, la Moscova, ca urmare a relațiilor speciale dintre cele două țări.
Observatorii de la Belgrad au declarat pentru ethnos.gr – transmițând atmosfera din capitala sârbă – că cetățenii îi consideră pe ruși mai prieteni decât pe occidentali, în care nu au atât de multă încredere, mai ales că bombardamentele NATO sunt încă proaspete în memoria poporului sârb.
Toate datele din Balcani se schimbă – Atitudinea Serbiei
„Toate datele din Balcani se schimbă și așteptăm să vedem cum evoluează situația. Putin va câștiga Ucraina, dar va pierde prieteni în toată Europa. Chiar și relația lui cu Serbia va fi pusă la încercare. Toate țările care au aderat la NATO vor paria pe lumea occidentală. Același lucru este valabil și pentru Kosovo și Muntenegru. Ceea ce nu știm este ce se va întâmpla cu Serbia și Bosnia și Herțegovina, în principal din cauza faptului că i s-a permis Republicii Srpska să țină captivă întreaga țară”, explică, vorbind pentru ethnos.gr, Giannis Armakolas, cercetător principal la Fundația Elenă pentru Politică Europeană & Externă (ELIAMEP) și profesor asistent de politică comparată a Europei de Sud-Est, la Secția de Studii Balcanice, Slave și Orientale a Universității Macedonia.
El estimează că Belgradul va continua să jongleze între zone diferite de interes, dar nu va mai fi atât de ușor pentru Serbia pe viitor. „Știți, nu se poate ca un stat să fie candidat la aderarea la UE, dar să nu urmeze UE în decizii de politică externă atât de importante”. Potrivit lui Armakolas, ar fi fost foarte important ca majoritatea țărilor balcanice să fi aderat deja la NATO. „Cred că s-a făcut o mare greșeală în cazul Bosniei, că nu s-a făcut o aderare rapidă a ei în urmă cu zece ani la alianța NATO. A fost o mare greșeală”, a adăugat el.
Bosnia și Herțegovina – veriga slabă
În acest moment Bosnia și Herțegovina sunt veriga slabă. Bosnia se află la sute de mile distanță de noi lupte, dar se confruntă cu o mișcare separatistă a sârbilor bosniaci din ce în ce mai revendicativă despre care analiștii spun că are sprijinul cel puțin tacit din partea Moscovei. „Trebuie întărite forțele care sunt în favoarea stabilității, a democratizării și a integrării cu Occidentul, iar forțele care acționează cu rol destabilizator în țară trebuie slăbite”, spune Armakolas.
Există o îngrijorare puternică cu privire la modul în care vor acționa și rolul pe care l-ar avea Serbia și Republica Srpska într-un context mai larg de criză între NATO și Rusia. „Ceea ce se întâmplă în Bosnia și Herțegovina este îngrijorător. Tendința Republicii Srpska de a deveni autonomă și chiar mâine-poimâine să devină independentă este îngrijorătoare și, în acest caz, este crucial ce poziție va adopta Serbia”.
Relevant pentru situația dificilă din regiune este faptul că Uniunea Europeană a decis joia trecută să dubleze aproape efectivele forței sale de menținere a păcii din Bosnia, trimițând 500 de militari în rezervă ca măsură de precauție pentru a preveni orice instabilitate după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Primul scenariu
Având în vedere aceste date, există un scenariu favorabil, unul mai puțin favorabil și unul catastrofal pentru Balcani după invadarea Ucrainei de către Putin, explică profesorul Armakolas. Scenariul favorabil înseamnă că vom reveni la o situație anterioară, iar Rusia va fi dacă nu cooperantă, cel puțin nu se va opune activ acțiunilor și oricăror eforturi ale Occidentului în Balcani. „Mai degrabă însă acest scenariu s-a terminat”, consideră Armakolas.
Scenariul intermediar
Scenariul interimar prevede că Rusia va încerca să-și consolideze prezența în regiune, pe care dorește să o controleze – scenariu care include și Ucraina – fără însă să consolideze forțele anti-occidentale din Balcani. „Nici acest scenariu nu îl văd prea probabil, având în vedere că în acest moment, după cum o arată condițiile, mergem spre o ruptură completă la toate nivelurile”.
Al treilea scenariu – cu cea mai mare probabilitate de a se impune
Potrivit profesorului Armakolas, în cel de-al treilea scenariu – care este și cel mai probabil – Rusia va trece la un rol de jucător activ în Balcani, de confruntare cu Occidentul, dat fiind că ne îndreaptăm spre o ruptură totală Occident-Rusia. Până în prezent, analiștii au considerat că Rusia nu are o strategie de a câștiga o zonă de influență în Balcani, ci vrea pur și simplu să întârzie sau să strice jocul Occidentului în Balcani.
„Acum mă tem că intrăm deja într-o confruntare totală la toate nivelurile. S-ar putea discuta ce înseamnă asta pentru Europa Centrală, pentru România, pentru Moldova, în care Rusia poate să acționeze și să câștige o sferă de influență în detrimentul Occidentului. Vorbim și despre Serbia, care va fi presată să aleagă o tabără, în timp ce Bosnia și Herțegovina sunt veriga slabă”.
Armele Occidentului în Balcani – Revigorarea procesului de aderare la UE
În acest context, potrivit profesorului Armakolas, este important să fie revigorat procesul de aderare a Balcanilor la UE, demarând imediat negocierile cu Albania și Macedonia de Nord, precum și cu acele țări care doresc să adere. „Ar fi ridicol ca într-un moment în care asistăm la o revenire a Războiului Rece în Europa să nu ne uităm la interesul pe termen lung al UE și să permitem oricărei țări, precum Bulgaria, să blocheze problemele de extindere. Dacă Serbia nu vrea să adere, foarte bine, să rămână afară”.
În orice caz, spune el, situația nu este aceeași ca în anii 1990. „Nu există forțele militare din trecut, dar pot exista incidente, tendințe de destabilizare. Cu siguranță este cea mai dificilă situație de criză pe care o vedem în regiune în ultimii 20 de ani de la sfârșitul războiului din Kosovo”.
Factorul Macedonia de Nord
În ceea ce privește Macedonia de Nord, aceasta s-a aliniat la poziția UE și logica sancțiunilor occidentale. Chiar și principalul partid de opoziție, pro-rus, VMRO-DPMNE, a condamnat mișcarea Rusiei de a invada Ucraina. La nivel economic, se presupune că relațiile comerciale dintre cele două țări vor fi perturbate și că pot apărea probleme în sistemul bancar, în special în instituțiile bancare care au capital rusesc și în privința capitalurilor controlate de oameni de afaceri ruși.
Rolul geostrategic al orașului Alexandroupolis a crescut după războiul din Ucraina
O problemă spinoasă pentru Balcani o constituie și aprovizionarea cu gaze naturale, care provin în principal din Rusia. „Acest lucru poate fi văzut și din perspectivă pozitivă, deoarece crește rolul geostrategic al Greciei. În principal, prin unitatea de gaze naturale lichefiate de la Alexandroupolis și conducta interconectoare cu Bulgaria care este de așteptat să fie gata până în iunie 2022, dar și prin transferul de gaze naturale de la operatorul elen de gaze ESFA către Macedonia de Nord”, după cum remarcă unii observatori pentru ethnos.gr. (sursa)
Traducerea Rador: Carolina Ciulu
