Armata, Academia Română şi Biserica ocupă primele locuri în privinţa încrederii românilor, potrivit „Barometrului Vieţii Religioase”, lansat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS.

Potrivit sondajului, prezentat joi în Aula Academiei Române, la întrebarea „Dumneavoastră câtă încredere aveţi în următoarele instituţii?”, românii au răspuns că au foarte multă şi multă încredere în Armată (67,23%), Academia Română (64,7%) şi Biserică (62,4%).

Pe locurile următoare se situează primăriile din localităţile respondenţilor (45,1%), Poliţia (44%), Presa (20,4%), Preşedinţia (14,6%), Parlamentul (14%) şi Guvernul (13,4%).

Pe ultimul loc în ceea ce priveşte încrederea românilor în instituţii se situează partidele politice, cu un procent de 8,8%.

Românii consideră că Biserica nu trebuie să se implice în problema vaccinării

Biserica nu trebuie să se implice în niciun fel în problema vaccinării, pentru că nu este treaba ei, consideră majoritatea românilor, potrivit “Barometrului Vieţii Religioase”.

Conform sondajului, prezentat joi în Aula Academiei Române, de Darie Cristea, director executiv CCS LARICS, la enunţul “Biserica nu trebuie să se implice în niciun fel în problema vaccinării, pentru că nu este treaba ei“, respondenţii s-au declarat în proporţie de 57,0% – total de acord; mai degrabă da – 16,7%; mai degrabă nu – 15,9%, iar 9,9% se declară în dezacord total cu afirmaţia.

Părerile sunt împărţite în privinţa întrebării “Este normal ca Biserica să recomande credincioşilor să se vaccineze împotriva Covid-19”, 22,4% dintre participanţii la studiu fiind total de acord, 24,1% – mai degrabă da; 18,3% – mai degrabă nu, iar 34,7% se declară în dezacord total cu afirmaţia.

71,2% dintre români sunt total de acord cu enunţul potrivit căruia “Vaccinarea este o alegere a fiecăruia şi nu are nicio legătura cu cât de credincios eşti sau ce religie ai” şi 60,0% se declară în dezacord total cu afirmaţia potrivit căreia “Biserica ar fi trebuit sa recomande credincioşilor să refuze vaccinul”.

De asemenea, “Vaccinarea nu este împotriva religiei/credinţei” consideră 52,2% dintre români (total de acord), iar 20,5% plasează răspunsul la “mai degrabă da”. 63,8% dintre respondenţi sunt total împotriva afirmaţiei potrivit căreia “Oamenii credincioşi nu ar trebui să se vaccineze”.

Românii merg rar la biserică, deși se consideră religioși

Românii declară că merg rar la slujbe religioase din lăcaşele de cult, deşi se consideră religioşi, mai arată “Barometrul Vieţii Religioase”.

Conform sondajului, la întrebarea “Dumneavoastră vă consideraţi o persoană religioasă?”, românii au răspuns “Sigur da” – 56,7%; “Mai degrabă da” – 26,7%; “Mai degrabă nu” – 11,5%, “Sigur nu” – 5% şi NS/NR – 0,6%.

Indiferent de confesiune sau religie, românii cred în Dumnezeu (89,8%), pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc importantă şi 10 înseamnă extrem de importantă, locul 10 fiind indicat de 42,9% dintre respondenţi.

Cu toate acestea, românii merg rar la slujbe religioase la biserica specifică religiei: ocazional, la unele sărbători, evenimente din familie (31,2%); o dată pe săptămână sau mai des (23,4%); doar la sărbătorile mari (22,2%): 16% dintre respondenţi merg la biserică cam o dată pe lună şi 7% deloc.

53,9% obişnuiesc să spună rugăciuni zilnic sau aproape zilnic, în timp ce 18,1% o fac foarte rar, eventual în momente mai complicate.

La întrebarea “Ne puteţi detalia puţin atitudinea dumneavoastră faţă de religie?”, adresată participanţilor la sondaj care s-au declarat nereligioşi, respondenţii au răspuns în proporţie de 91,5% că sunt mai degrabă indiferenţi faţă de religie, doar 7,9% declarându-se împotriva religiei.

Românii consideră că bisericile/cultele religioase ar trebui să se ocupe mai mult de ajutorarea bolnavilor şi a persoanelor nevoiaşe (94%) ori de problemele religioase (83,6%).

70,5% din respondenţi cred că bisericile ar trebui să fie mai prezente în viaţa publică, în educaţie, cultură, mass-media, iar 54,1% susţin ca acestea să fie mai critice faţă de liderii de opinie şi politicienii care se exprimă public împotriva credinţei şi religiei.

În privinţa educaţiei religioase în şcoli, 67,1% susţin că aceasta este necesară, 23,4% că trebuie să existe doar dacă părinţii elevilor solicită acest lucru, în vreme ce 8,9% dintre respondenţi consideră că nu trebuie sa existe educaţie religioasă în şcoli, iar 0,6% NS/NR.

Referitor la relaţia dintre stat şi cultele religioase din România, 43,1% o consideră echilibrată şi corectă, 33,2% afirmă că statul încearcă să subordoneze şi să limiteze cultele, 19,6% susţin afirmaţia “Cultele încearcă să preia din atribuţiile statului”, iar 4,2% NS/NR.

Întrebaţi despre atitudinea statutului faţă de biserici în timpul pandemiei, 41,1% dintre români spun că e normal ca activităţile bisericilor şi cultelor religioase să aibă restricţii; 35,4% că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor; 21,2% că statul a colaborat foarte bine cu bisericile şi a comunicat foarte bine măsurile luate, iar 2,4% NS/NR.

47,7% dintre respondenţi consideră “firesc într-o democraţie” faptul că unii lideri de opinie se exprimă public împotriva Bisericii şi religiei, în timp ce 60,9% spun că e firesc ca aceştia să se exprime în favoarea Bisericii şi religiei. (sursa)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.