Pensiile speciale sunt un subiect ce naște pasiuni și controverse mari în România, scrie printreranduri.net. Și asta pentru că marea majoritate a pensionarilor (dar și a angajaților) din România „beneficiază” de pensii nesimțit de mici, după retragerea din activitate, mai toată lumea fiind nevoită să trăiască în pragul sărăciei. Cu excepția unor ”speciali”.
Toată lumea e revoltată că unii pensionari sunt mai speciali decât majoritatea, dar puțină lume își mai aduce aminte cum au apărut aceste pensii denumite în mod peiorativ speciale. Ele de fapt sunt niște pensii de serviciu, pensii ocupaționale, date fără ca beneficiarii să fi contribuit la fondul de pensii.
În mod normal, aceste pensii de serviciu urmau să fie date doar militarilor, polițiștilor și securiștilor (SRI, SIE, etc.) pentru efortul lor de a servi patria. Niște politicieni „bine” intenționați și cu interse și-au băgat însă coada. Astfel că, în timp, s-a dezvoltat o adevărată industrie. Mai multe categorii socio-profesionale au considerat că merită și ele. Și au convins niște politicieni să le voteze aceste ”drepturi”.
Apelăm la memorie și la puțină istorie politică pentru a vedea mai bine realitatea învăluită astăzi în ceața declarațiilor politice. Mai ales că, după votul de ieri, toate partidele parlamentare se bat cu cărămida-n piept, care mai de care, cu eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Printre cei mai vocali sunt liderii peneliști, viora întâi în actuala coaliție de guvernare de „dreapta”. Doar că niciodată lauda de sine nu miroase bine. Mai ales când vine vorba de pensiile speciale…
Să începem cu începutul. Anul 1997. Legea 142/1997 privind modificarea și completarea legii organizării judecătorești. Guvern CDR, majoritate parlamentară de „dreapta”, Valeriu Stoica ministru PNL al Justiției (ulterior ajuns președinte al partidului). El este cel care introduce prevederea (art. 81) conform căreia „magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării. Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat. Pensia suplimentară se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.” Și a început distracția!
Urmează Legea 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. De data aceasta cu un Guvern PSD. Ministru al Justiției a fost Cristian Diaconescu, socialist-progresist ulterior recuperat de Băsescu și oamenii lui conservatori de „dreapta”. Legea este adoptată în unanimitate în Parlament. Adică au votat-o atât PSD, cât și cei de la PNL, PD și celelalte partide.
Prin aceste două legi (L 142/1997 și 303/2004), peste 3.800 de magistrați devin beneficiarii unor pensii de serviciu sau pensii speciale! Pensii speciale atât ca statut cât și cuantum!
Urmează episodul Legii 83/2015. Inițiator Alina Ghorghiu. PNL. Viitoare președinte al partidului. Pensiile de serviciu sunt acordate și pentru circa 1.500 de aviatori. Că merită! 51 de parlamentari PNL votează pentru inițiativa colegei lor. Și inițiativa lor trece!
Legea 216/2015 acordă aceste drepturi speciale și pentru 900 de diplomați. Legea e votată de 78 de parlamentari PNL.
Legea 215/2015 privind administrația publică extinde sfera pensiilor de serviciu și la funcționarii publici parlamentari. Vreo 700 de beneficiari. Parlamentarii PNL se abțin. Deci nu se opun! Pentru că nu pot vot împotriva propriilor angajați.
Tot în 2015 au început să fie acordate și pensiile speciale pentru parlamentari, în acest sens fiind modificat statutul senatorilor și deputaților (articolul 49 al legii 96 din 2006). Proiectul de lege din 2015 a fost inițiat de 228 parlamentari de la PSD, PNL, UDMR și ALDE. Ulterior, peneliștii si-au retras semnăturile.
Noiembrie 2017. Un grup numeros de parlamentari PNL (plus câțiva pesediști) depun un proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (PLX 442/2017). Printre prevederi, ghiciți ce!? Pensii speciale pentru cei 600 de angajați ai Curții! Legea e adoptată în 2018 (pe vremea odiosului Dragnea) atât de Camera Deputaților, cât și de Senat, dar e întoarsă de Curtea Constituțională!
Cel mai recent exemplu: Codul administrativ din 2018/2019. Acest act normativ a introdus pensiile pentru primari (vreo 3.000 la număr din toate partidele). PNL a decis să nu voteze, însă doar 3 parlamentari au respectat această decizie a partidului. 7 parlamentari PNL au votat pentru adoptarea documentului, iar 14 s-au abținut la vot. Deputatul PNL (ex PD) Cezar Preda, unul dintre cei care au votat pentru Codul administrativ, și-a justificat decizia prin faptul că proiectul adoptat este „un act normativ așteptat de peste 20 de ani de autoritățile locale”. Primarii sunt baza partidului, așa că, indisciplina de partid a fost repede iertată!
Acesta este tabloul complet privind apariția și dezvoltarea pensiilor „speciale” pentru magistrați, funcționari, parlamentari, aviatori sau primari.
Paradoxal, cei care sunt astăzi atât de vocali împotriva acestor „drepturi” sunt, de fapt, inițiatorii lor! Și ne referim acum la toate partidele, dar, în special, la PNL. Peneliștii s-au adaptat cele mai rapid valului popular și au schimbat placa, ajungând să se dezică de propriile lor creații (monstruoase). Ipocrizie sau doar supraviețuire politică? Vom vedea…
sursa: printreranduri.net
