Joi va fi 29 februarie, o zi neobişnuită în calendar care există doar o dată la patru ani… ei bine, aproape. Iată patru lucruri de ştiut despre această zi suplimentară din anii bisecţi, transmite AFP.
Egiptul antic a încercat să-şi alinieze mai bine calendarul cu ciclul natural al anotimpurilor, dar lui Iulius Caesar îi datorăm introducerea anilor bisecţi, odată cu “reforma calendarului roman (…) în anul 708” (introducerea calendarului iulian în 45 î.Hr.), explică Institutul de mecanică celestă şi de calcul al efemeridelor (IMCCE), din cadrul Observatorului din Paris.
În anii cu 366 de zile, ziua suplimentară era atunci un dublu al zilei de 24 februarie, adică “a şasea zi bis înainte de Calendele lunii martie”, de unde cuvântul francez “bissextile”, în timp ce limba engleză optează pentru “leap day” (ziua bisectă).
Odată cu trecerea la calendarul gregorian în 1582, “ziua suplimentară se adaugă la sfârşitul lunii februarie, a 29-a zi”, continuă IMCCE.
Deoarece mişcarea de rotaţie a Pământului nu durează exact 365 de zile şi 6 ore în jurul Soarelui, ci 365 de zile, 5 ore, 48 de minute şi câteva secunde, nu toţi anii care sunt multipli de patru sunt ani bisecţi. De asemenea, nu sunt bisecţi nici anii multipli de 100. Deci 1900 şi 2100 nu au ziua de 29 februarie.
Cei care se nasc în ziua de 29 februarie se pot bucura că îmbătrânesc de patru ori mai încet. Este ceea ce remarca actriţa franceză Michcle Morgan, care a murit la vârsta de 96 de ani. “Acest privilegiu de a îmbătrâni de patru ori mai încet decât alţii este primul din lunga serie de şanse pe care le-am avut de-a lungul existenţei mele”, a afirmat femeia care împarte această zi neobişnuită a naşterii cu compozitorul italian Rossini, actorul francez Gérard Darmon, premierul spaniol Pedro Sanchez, rapperul american Ja Rule şi umoristul canadian Sugar Sammy.
Cu o şansă din 1.506 de a se naşte pe 29 februarie, doar câteva milioane de persoane din lume au această dată originală de naştere. Mai exact, 27.832 în Franţa din 1968, conform datelor INSEE.
La graniţa cu Mexicul, cei născuţi pe 29 februarie vor avea în continuare dreptul la un festival dedicat în micul oraş texan Anthony, autoproclamat capitala mondială a anilor bisecţi din 1988.
În Irlanda, guvernul a plătit o primă de 100 de euro în 2004 pentru copiii născuţi în această zi de 29 februarie pentru a marca cea de-a zecea aniversare a Anului Internaţional al Familiei, declarat în 1994 de Naţiunile Unite.
De asemenea, irlandezii continuă să aibă în vedere o veche tradiţie, care datează din secolul al V-lea, făcând din 29 februarie “Ziua Licenţei” sau “Privilegiul Doamnelor”: ziua în care femeile puteau cere în căsătorie bărbaţi. Un refuz era răsplătit cu un cadou, după unii, sau cu o amendă, după alţii. În 2010, aceasta a inspirat pelicula “Leap Year” (“An bisect”), o comedie romantică cu Amy Adams… desemnată “cel mai prost film al anului” de către Time Magazine.
Pe măsură ce noul mileniu se apropia, toate preocupările s-au concentrat asupra unei posibile defecţiuni informatice majore la 1 ianuarie. În cele din urmă, 29 februarie 2000 a provocat panica. Calculatoarele poliţiei au fost blocate temporar în Bulgaria, la fel ca şi serviciile meteorologice japoneze, sistemul de arhivare a mesajelor al gărzii de coastă americane sau serviciul fiscal municipal de la Montreal, potrivit arhivelor AFP.
Sistemul informatic al parcometrelor din Paris a trebuit remediat maşină cu maşină deoarece nu conţinea data de 29 februarie 2000. De altfel, anul 2000 nu ar fi trebuit să fie un an bisect, deoarece anii care sunt multipli ai lui 100 nu sunt… cu excepţia cazului în care aceşti ani sunt şi multipli ai lui 400, cum ar fi 2000 (sau 1600 sau 2400).
Sursa: Agerpres
