Măsurile fiscale anunțate de Guvernul Bolojan, ce vor intra în vigoare de la 1 august, au generat îngrijorare în rândul afaceriștilor din România. Sectorul hoteluri-restaurante-cafenele (HoReCa) rămâne unul dintre cele mai vulnerabile din economie în contextul crizelor, implicit și în actualul context socio-economic.
ziare.com: Argumentele îngrijorării afaceriștilor sunt multiple. Cezar Ioan, expert în vinuri, permanent conectat cu domeniul HoReCa, a luat „pulsul” din piață.
„E vorba de un cumul de factori, ca o aglomerare de nori de furtună: pe de-o parte e majorarea taxelor și impozitelor, care va afecta atât consumatorul – în sensul că-l va lăsa cu mai puțini bani în buzunar, în condițiile în care consumul de servicii HoReCa nu e pe primul loc în lista de priorități a familiilor – cât și afacerile HoReCa – obligate să absoarbă o parte din măriri, dar și să crească prețurile.
Din câte înțeleg, mulți antreprenori iau în calcul un scenariu de creștere a prețurilor cu 20%. E de luat în considerare și liberalizarea prețurilor la energie și creșterea accizelor la carburanți. Ambele se cumulează pe tot traseul de la producătorul de materie primă și până la masa consumatorului. Nu în ultimul rând, este toată această discuție publică despre austeritate, sărăcire – ca să-i zicem pe nume – care consolidează un climat de nesiguranță, de anxietate deloc favorabil unui comportament optim de consum”, a declarat Ioan, pentru Ziare.com.
Tot mai mulți patroni, „nevoiți” să apeleze la evaziune. Cezar Ioan: „Se conturează multe închideri de restaurante, precum și o creștere a evaziunii”
Mulți dintre antreprenori iau deja în calcul să tragă „obloanele”.
„Din toate aceste motive, ca și din pricina faptului că piața de profil nu și-a revenit pe deplin după șocul pandemiei, îngrijorările sunt maxime și mulți antreprenori se gândesc dacă n-ar fi mai bine să se reorienteze către alte sectoare”, a precizat Cezar Ioan.
Sectorul HoReCa este mai fragil în 2025 decât în urmă cu aproximativ 15 ani, când a venit „marea criză”, este de părere analistul sectorului HoReCa.
„Dacă în 2009 piața internă era una general ‘optimistă’ – în ciuda crizei financiare internaționale care în cele din urmă ne-a atins și pe noi, mai ales după 2010 – și curioasă, respectiv dispusă să acceseze mai entuziast canalul HoReCa, acum cred că sectorul este mai fragil, iar intrarea României în Schengen permite mult mai multor consumatori să compare serviciile din România cu cele din țările oarecum apropiate precum: Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria și Austria – fiecare dintre ele, cu atuuri puternice, precum cele fiscale, de tradiție sau de imagine de țară”, a precizat Ioan.
Pentru a rezista la șoc, tot mai mulți afaceriști iau în calcul riscul: evaziunea fiscală.
„Un amic din HoReCa pe care l-am întrebat zilele astea – Cătălin Mahu, proprietarul restaurantelor La Mama din București – îmi spunea că din discuțiile cu alți antreprenori din domeniu se conturează pe de-o parte multe închideri de restaurante, precum și o creștere a evaziunii, de care profită, de regulă, în special restaurantele mici, de familie – de cartier. Și totuși, niciuna dintre aceste perspective nu e una sănătoasă pentru sectorul HoReCa”, a dezvăluit Cezar Ioan.
Însă, în criză există oportunități.
„Estimez o întărire a acelor operatori care reușesc să se diferențieze conceptual și aici vorbim despre meniu, prețuri, atmosferă, servicii. De asemenea, vor avea de câștigat cei care vor reuși să mențină costurile sub control strict. Vedem cum vara lui 2025 pune sub semnul îndoielii tiparul de dezvoltare pe care s-a construit litoralul românesc; vedem cum companiile își diminuează anvergura evenimentelor corporatiste și familiile își diminuează evenimentele precum nunți-botezuri-cumetrii; vedem cum consumatorii privați reduc numărul de ieșiri la restaurant și sumele cheltuite la ocaziile pentru care totuși ies; vedem cum mulți preferă să acceseze locațiile fast-service ori self-service ori să consume acasă în loc să mai iasă, pentru a controla costurile la un nivel cât mai redus…”, a mai precizat Ioan.
Depresie în turism. Traian Bădulescu: „A scăzut foarte mult achiziția prin vouchere de vacanță”
Traian Bădulescu, jurnalist și consultant în domeniul turistic, a trecut în revistă impactul negativ imediat al controversatelor măsuri fiscale.
„În primul rând, voucherelor de vacanță li s-a redus valoarea de la 1.600, la 800 de lei, dar, de fapt, vorbim despre o sumă netă de 740 de lei, după impozitare. În plus, potrivit noii legi, turiștii sunt obligați să mai pună încă pe atât din această sumă. Mai bine doar lăsau această valoare a voucherelor la jumătate. Dacă obligi turiștii să dubleze prin contribuție proprie, automat că descurajezi turismul. A scăzut foarte mult achiziția prin vouchere de vacanță, aceasta e realitatea”, a dezvăluit Bădulescu, pentru Ziare.com.
Însă, potrivit acestuia, unii hotelieri vor putea profita de oportunități.
„Hotelierii care știu să facă marketing, să colaboreze cu agențiile de turism, ce le aduc sute, mii de clienți, vor avea de câștigat. Hotelierii trebuie să investească în marketing, promovare și să ofere servicii de calitate”, a precizat expertul în turism.
Bădulescu acuză, totodată, guvernul de un total dezinteres față de oportunitățile turismului românesc.
„Turismul înseamnă export. Sunt bani care pot veni în țară, de la turiști străini. Ce facem, noi ca țară, trăim doar din împrumuturi și fonduri europene – care evident, sunt bune? Dar doar din ele? Ministrul Turismului, Radu Miruță, care este IT-ist, a declarat că dorește să taie din fondurile de promovare”, a transmis Bădulescu.
„Ordonanța Austerității”. Măsurile fiscale care vor intra în vigoare de la 1 august 2025
De la 1 august 2025, Guvernul României introduce un nou val de modificări fiscale cu impact atât pentru companii, cât și pentru populație. Printre modificările anunțate se numără:
1. Creșterea TVA-ului
Cota standard de TVA crește de la 19% la 21%;
Cota de TVA de 5%, respectiv de 9%, crește la 11% pentru produse și servicii considerate de bază: alimente (9% în prezent), medicamente (5%), cărți (5%), materiale școlare (5%), apă potabilă (9%), apă de canalizare (9%), apă pentru irigații (9%), lemne de foc (5%).
2. Creșterea accizelor
Accizele pentru combustibili, alcool și tutun cresc cu 10%.
3. Contribuții de sănătate (CASS) pentru pensii și alte categorii
Pensionarii care primesc pensii peste 3.000 lei (inclusiv din străinătate sau din pensii private – pilon II și III) vor plăti 10% CASS pentru partea care depășește acest plafon.
Vor plăti CASS și alte categorii anterior exceptate, precum persoane persecutate politic, cei în anumite tipuri de concedii sau șomeri indemnizați.
Nu mai sunt asigurate automat: soțul/soția și părinții fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane asigurate, personalul monahal al cultelor recunoscute.
Impozitul pe dividende va crește la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru restul anului 2025 rămâne la 10%. (Andi Miron)