România nu va mai accepta sfaturi în ce priveşte gestionarea populaţiei de urşi de la state care au exterminat această specie în urmă cu 100 de ani, a declarat marţi, la Braşov, ministrul Mediului, Tanczos Barna, care a subliniat că în sfârşit „cineva de la Bruxelles a venit să verifice la faţa locului” şi să discute despre această problemă şi cu autorităţile române, relatează Agerpres.
Reprezentanți ai Comisiei pentru petiţii din Parlamentul European au venit într-o vizită în România, în contextul petiţiilor primite pe tema protejării populaţiei de urs brun şi a tăierilor ilegale din ţara noastră.
Tanczos Barna a spus că, în septembrie, în România va fi organizat un summit pe problema carnivorelor mari, care au devenit o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene.
„Le urez bun venit (…) În sfârşit, cineva de la Bruxelles a venit şi discută şi cu cei care au făcut petiţiile – e absolut normal – dar şi cu partea cealaltă, a celor care spun că pădurile României sunt protejate, că nu înseamnă doar furt, ci şi administrare responsabilă, pe milioane de hectare. Din păcate, există în continuare infracţiuni şi contravenţii care trebuie pedepsite şi care trebuie constatate şi pentru acest motiv avem nevoie de Gardă forestieră, de colaborare cu poliţia, procuratura şi cu instanţele de judecată. (…) Este prima dată când o comisie de la nivelul PE (cea de petiţii – n.r.) vine să se convingă la faţa locului că aici problema urşilor nu mai este una a unei specii de pe cale de dispariţie. Este o problemă a comunităţii care este afectată în mod grav, câteodată, de această convieţuire cu această specie strict protejată la nivel european”, a afirmat ministrul Tanczos.
El a menţionat că, în ultimii 5-6 ani, au fost raportate peste 150 de atacuri asupra oamenilor şi 14 decese.
„Le-am spus celor din comisie că aici problema nu mai este cum se vede la Bruxelles, o problemă a unei specii care dispare sau este în pericol. Statutul de conservare favorabilă se poate constata oricând în cazul urşilor. Toate studiile care s-au făcut în ultima perioadă, inclusiv cel de anul acesta, demonstrează că numărul lor creşte an de an. Scopul gestionării unei specii nu este să creştem zi de zi, an de an, numărul lor, ci o administrare durabilă a speciei, într-un areal restrâns, unde vorbim de habitatul natural. Grădiniţa, şcoala, etajul doi al blocului, pensiunea nu sunt habitatul lor natural”, a spus ministrul.
„Nu putem accepta sfaturi de la state membre care refuză de ani de zile să primească urşi în habitatele naturale”
El a subliniat că „numai omul este ucis, nu şi animalele sălbatice”.
„Am auzit câteva expresii zilele acestea, că sunt ucise animale sălbatice, urşi. Doar oamenii sunt ucişi, animalul sălbatic e recoltat, în condiţiile legii (…) Carnivorele mari creează probleme şi în Europa. În Italia s-a înregistrat, practic, primul deces al unui om cauzat de urs, am auzit de poneiul omorât în Germania de către un lup, deci probleme apar şi acolo. Eurodeputatul din Bulgaria a ridicat problema ţării sale, care se confruntă cu o problemă similară, a lupilor, mai puţin cu cea a urşilor, dar carnivorele mari exercită o presiune din ce în ce mai mare pe existenţa fermelor, pe traiul zilnic al cetăţenilor europeni. (…) De aceea vom organiza la sfârşitul lunii septembrie un summit pe tema carnivorelor mari şi a drumului pe care trebuie să meargă UE. Nu putem accepta sfaturi de la state care au exterminat aceste specii de 100 de ani, nu putem accepta sfaturi de la state membre – prietenii noştri, de altfel – care refuză de ani de zile să primească urşi în habitatele naturale din acele ţări, din Franţa, Germania, Austria, unde nu mai există urs, deşi există habitat natural pentru această specie”, a spus ministrul Mediului.
El a menţionat că, potrivit proiectului de Ordin de Ministru privind prevenţia atacurilor de urs, aflat în consultare publică, este permisă extragerea preventivă a 426 de exemplare şi, de asemenea, 60 de exemplare, pe bazele dosarelor de pagube şi în cazuri de urgenţe în anumite comunităţi, cifre care au fost stabilite prin „formule matematice”, luându-se în calcul valoarea pagubelor şi numărul atacurilor, suprapuse peste densitatea populaţiei de urs.
Întrebat în legătură cu propunerea preşedintelui CJ Covasna privind relocarea unor exemplare de urs în alte state, Tanczos Barna a afirmat că „ar fi mulţumit, pentru început, să poată muta şi 10 exemplare”. (HotNews.ro)
