Cea mai gravă criză din Uniunea Europeană este penuria de forța de muncă pentru ocupațiile din industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și servicii. Nu criza războiului – ne lipsește dotarea pentru că avem penurie de forța de muncă -, nu criza energetică – importam echipamente și energie pentru că avem deficit de forță de muncă -, nu criza lanțurilor de aprovizionare – am alungit lanțurile de aprovizionare pentru că avem deficit de forță de muncă -, ci lipsa a circa 20-30 de milioane de angajați calificați și specializați din punctele fierbinți ale PIB-ului comunitar.
Dragos Damian: Deficitul de resursă umană a facilitat o migrare disproporționată de personal calificat și specializat de la est către vest. Asistăm, dacă vreți, la un fenomen pervers de „furt de angajați” în corpore, cauzat de lipsa de convergență între regiunile bogate și cele sărace ale Uniunii Europene.
Nimeni nu a văzut lucrurile în acest fel, însă angajații formați pe bani publici din estul mai sărac al Europei sunt atrași pe salarii mai mari de statele mai bogate din vestul continentului. Nu se poate termina bine. Din cauza lipsei de forță de muncă, statele din est vor produce tot mai puțin, devenind tot mai sărace și dependente. Statele din vest vor trebui să dea salarii tot mai mari, asta însemnând prețuri mai mari și lipsă de competitivitate față de țările industrializate din afara comunității.
Deficitul de brațe de muncă în Uniunea Europeană devine periculos, țările membre sunt obligate să ia măsuri excepționale pe cont propriu, cum au făcut Ungaria și, mai recent, Grecia.
Ni se dau asigurări că digitalizarea, inteligența artificială și roboții vor lua locul muncii umane, dar se pare că orizontul este tot mai îndepărtat și că impactul va fi mai degrabă asupra profesiilor intelectuale, vor dispărea facultăți din această cauză și nu, de exemplu, școlile de profesii.
Ni se spune ca muncitorii asiatici vor prelua muncile fizice grele, dar până și pe aceștia se întrec să și-i fure țările Uniunii. Iar muncitorii asiatici oricum nu au calificarea și specializarea cerute de industrie și servicii.
Nu există o soluție la deficitul de forță de muncă, problemele se vor agrava și vor adânci decalajele dintre țările Uniunii Europene. Industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și serviciile vor fi extrem de afectate. Iar costurile vor continua să crească, reflectându-se în prețurile pe care toți trebuie să le plătim.
Iată o propunere pentru europarlamentarii români. Să inițieze un proiect de directivă care să cartografieze Top 100 Ocupații Critice din industrie și servicii pentru care nu există soluții tehnologice și pentru care să existe un acord de cooperare pentru formare între țările Uniunii Europene pentru a rezolva criza forței de muncă. Acordul să prevadă ca țările își vor dezvolta propria resursă umană calificată și specializată și nu vor continua să-și fure angajații din Top 100 Ocupații Critice.
În absența unor soluții logice și uniforme, penuria de brațe de muncă din industria de prelucrare, șantierele de construcții, fermele agricole și servicii va deveni tot mai gravă. Soluții de genul aducerii de milioane de asiatici, săptămânii mai lungi de muncă sau creșterii vârstei de pensionare nu vor face decât să genereze perturbări sociale și economice masive. (republica.ro)
