Planul Național de Redresare și Reziliență a fost un test tardiv pentru competența Guvernului Orban, scrie jurnalistul Patrick Andre De Hillerin. Pe vremea aceea, ministru al Fondurilor Europene era Marcel Boloș. Și, totuși, nici Boloș nu a reușit să alcătuiască un PNRR de care să nu râdă Uniunea Europeană.
Poate nu este neapărat vina lui, pentru că primul PNRR, cel din noiembrie 2020, a fost făcut mai degrabă ca program electoral al PNL. Șmecherii găsiseră o posibilă sursă de finanțare și încercau să amăgească electoratul spunând că „Uitați, sunt bani ca să vă facem autostrăzile alea pe care le tot așteptați!“.
Una dintre problemele primului PNRR, trimis către Comisia Europeană cu mult înainte de vreun termen-limită, a fost tocmai concentrarea pe o infrastructură pe care UE o consideră depășită. Președintele nostru, Excelențul Său Klaus Iohannis, a și scris o carte despre viitorul Europei, în care vorbește și despre tendințele actuale, amintește și despre Green Deal și despre alți cai la fel de verzi. Dar dacă a scris cartea, nu înseamnă că președintele a și înțeles despre ce este vorba.
Nu-i nimic. A dispărut Boloș din peisaj, a venit gașca băieților școliți pe afară, super-specializați, deștepți, culți în cap, cu multă experiență în privat.
La fonduri europene, minister redenumit al Investițiilor și Proiectelor, a reajuns Cristian Ghinea. Nu performase în primul mandat, cel din 2016, pentru că nu avusese timp. Dar acum, pe caii cei mari ai victoriei în alegeri, unde partidul domnului Ghinea a obținut locul 3, cu un glorios 5% din numărul total al alegătorilor din România, băieții care n-au reușit să demonstreze au primit o nouă șansă.
Șansă pe care Cristian Ghinea s-a și hotărât să o fructifice, sub bagheta domnului Dan Barna, co-șeful său de partid și vicepremier.
Așa că USR-PLUS, prin cei doi, și-a asumat PNRR 2. S-au apucat să-l negocieze, să-l gândească și să-l scrie. Domnul Ghinea, cu o îndelungată carieră absolut deloc legată de fonduri europene, a supt înțelepciune de la domnul Barna, care din asta a trăit înainte de a deveni politician: din consultanță pentru proiecte din fonduri europene.
Doar că au mai venit și alți băieți, fiecare cu problemele lui.
În loc să se uite în documentele în care UE spune extrem de clar ce fel de investiții încurajează prin PNRR, băieții s-au uitat, toți, în bulele lor de pe Facebook, locul în care trăiesc de vreo cinci-șase ani, și au decis că în PNRR trebuie să fie trecute obsesiile diverselor bule.
Prima obsesie majoră o constituie autostrăzile. Să nu credeți că votanții USR-PLUS ar fi transportatori de marfă sau șoferi de TIR, care să aibă zi de zi de lucru pe autostrăzi. Nu. Dar ei vor să ajungă pe autostradă până la mare, la munte sau la graniță. De aceea, neapărat, trebuie construite autostrăzi. Contează că UE încurajează trecerea la transportul feroviar? Că planifică investiții majore în căile ferate de mare viteză din întreaga Uniune? Nu, nu contează. Consilierii ministeriali blocați pe Valea Prahovei sau la punctul de taxare de la Fetești au decis: autostrăzi! Iar ăsta e doar un exemplu de anacronism de bulă.
PNRR 2, cel refuzat la rându-i de Bruxelles, este plin de anacronisme și de aroganțe. Avem dreptul la 14 miliarde și ceva fonduri nerambursabile și încă 13 miliarde și ceva împrumuturi, dar noi ne-am dus cu coada pe sus, cerând 41 de miliarde. Pur și simplu, că așa am zis noi că e bine. Băieții care au scris, în cele din urmă, planul au avut gura mare, și o au în continuare, dar nu au avut și ouăle să-și refuze partenerii din coaliție, așa că au băgat în PNRR toate aberațiile, să taie oamenii răi de la UE.
Acum, băieții o dau în bâlbâială. Că nu e adevărat că UE ar fi respins PNRR. Nu e adevărat nici că ar fi trebuit depus până la 30 aprilie. Chiar nu era obligatoriu, era, așa, o indicație (asta, măcar, e adevărat). Și nu e nici o problemă dacă mai luăm PNRR-ul la pilă până ne iese.
Problema este că banii trebuie cheltuiți până în august 2026. Proiectele trebuie realizate, integral, până în august 2026, pentru a se primi banii integral. Dacă noi reușim să depunem PNRR-ul prin 2022-2023, vom avea și mai puțin timp pentru a face proiectele respective. Așa că, totuși, este o problemă că băieții n-au reușit să facă, din prima, un plan viabil, care să corespundă cerințelor finanțatorilor.
Dar nu-i nimic. Nu e vina lor. Ei sunt niște băieți și atât. Niște băieți care, până acum, n-au reușit decât să-și suflece pantalonașii și să pedaleze de zor în vinerea verde. Niște băieți uneori simpatici, alteori nu, dar niște băieți. Asta, într-o perioadă în care băiețeii și fetițele ar fi trebuit să-și vadă în continuare de copilărie, în timp ce oamenii mari s-ar fi ocupat de guvernare.
Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro
