În timp ce omenirea încă mai caută metode prin care să se apere, noul coronavirus a evoluat. Noile sale tupini se răspândesc mai repede. Acum, provocarea este ca acestea să fie depistate, iar asta se face prin tehnici de laborator complexe și costisitoare, scrie digi24.ro.
Beatrice Mahler, manager Institutul Marius Nasta: Virusul încearcă să se adapteze. În momentul în care se adaptează se modifică astfel încât să supraviețuiască. S-a modificat, a reușit să supraviețuiască, organismul a pierdut, virusul a câștigat, dar a ieșit un virus mai puternic.
Biolog: Etapa de secvențiere este o nouă etapă care ne dă mai în amănunt, mai multe informații care ne fac capabili să luptăm cu pandemia.
Coronavirusul, mai rapid decât oamenii
Odată cu apariția noilor tulpini, lumea medicală de pe tot mapamondul a făcut un pas înapoi în lupta cu pandemia. Formele noi ale virusului sunt mult mai contagioase și virulente, iar descoperirea lor este dificilă.
Și nu e doar greu să afli cu ce formă a virusului te lupți, ci și costisitor. Medicii nu pot descoperi în urma unui simplu test PCR dacă au de-a face cu o mutație a SARS-CoV-2, așa că e nevoie de analize complexe. În România, procedura se face în puține laboratoare, deși Comisia Europeană recomandă ca între 5 și 10% din testele pozitive să fie secvențiate. Doar că țara noastră nu-și permite deoarece laboratoarele sunt puține și costurile, mari. Unul din ele se află la Suceava.
Mihai Dimian, prorector Univ. Ștefan cel Mare: Aici ne aflăm în laboratorul de metagenomică unde are loc partea de secvențiere și analiza datelor. Laboratorul în sine are o abordare multidisciplinară, nu putem face toate activitățile doar cu medici. Sunt biochimiști, informaticieni, electroniști care înceracă să asigure funcționarea acestui laborator. Costul echipamentelor e ridicat, în aceste două laboratoare au fost investiții de peste un milion de euro.
Până acum, în România a fost depistată doar tulpina din Marea Britanie, din cele câteva care circulă deja mai peste tot în lume. Deși specialiștii spun că este cu până la 70% mai contagioasă, la noi au fost descoperite puține cazuri. Și nu pentru că ar fi puține, însă nu sunt identificate, deoarece se fac puține analize. În realitate asistăm la o transmitere comunitară cu tulpina din Marea Britanie, spun medicii.
Mihai Dimian, prorector Univ. Ștefan cel Mare: Este făcută la nivel destul de scăzut din două motive – echipamente mai puține și resursa umană mai puțină. Unele comparații sunt surprinzătoare. Dacă ne comparăm cu Marea Britanie, numai în ianuarie a încărcat în această bază de date internațională peste 75.000 de probe. Deci înseamnă că au facut peste 100.000. La noi au fost făcute câteva sute. Diferența dintre noi și Marea Britanie este de 1 la 1000. Nici PIB-ul României nu e ca al Marii Britanii. Trebuie să facem mai multe secvențieri, Danemarca are 20.000 de probe introduse, noi avem câteva sute.
