La fiecare 10 secunde, un român e victimă a violenței domestice / Cu legea în vigoare de aproape un an, Guvernul începe abia spre toamnă monitorizarea electronică a agresorilor și doar într-un proiect pilot

În România la fiecare 10 secunde o persoană este victimă a violenței domestice. Chiar și cu ordine de protecție, mulți români nu sunt în siguranță, 20% dintre măsurile dispuse de instante fiind încălcate. Din a doua parte a acestui an, agresorii vor putea fi monitorizați cu ajutorul brățărilor electronice, dar numai în cadrul unui proiect pilot care va cuprinde Bucureștiul și alte trei județe. La aproape un an de la aprobarea legii privind monitorizarea electronică, guvernul a aprobat indicatorii pentru operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), urmând ca până în 2025 să fie achiziţionate 15.000 de kituri de monitorizare electronică.

Pentru acest an este prevăzută pentru operaționalizarea SIME achiziţia a 964 de kituri de monitorizare şi a infrastructurii harware şi software.

„În următoarele, estimăm noi, 3 luni de zile vom realiza procedurile de achiziţie, prin dialog competitiv şi după ce realizăm aceste achiziţii, vom operaţionaliza, în trei judeţe şi municipiul Bucureşti, acest proiect-pilot. Încă nu am luat o decizie, sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie. Vrem să avem, pe de o parte, judeţe cu număr ridicat de astfel de situaţii, în acelaşi timp vrem să vedem şi cum ne descurcăm cu semnalul în zone îndepărtate, vom lua cu siguranţă un judeţ de la graniţa României, deci sunt mai mulţi factori care vor concura la decizia finală, pe care noi o vom prezenta public, evident, şi cu siguranţă vom avea acest proiect-pilot implementat în a doua parte a anului 2022. (…) Pentru următorii trei ani, efortul bugetar va include achiziţia unui număr total de 15.000 de kituri pentru monitorizarea electronică. Am încredere că, prin operaţionalizarea acestei infrastructuri de monitorizare, se creează un mecanism eficient şi necesar, care va contribui la limitarea violenţei domestice, un fenomen care mutilează destine şi lasă urme adânci în societate”, a declarat la finalul ședinței de Guvern, ministrul de Interne, Lucian Bode.

Violența domestică în România, în cifrele primelor 11 luni din 2021:

• 44.522 de fapte de violență domestică
• 12.925 de ordine de protectie
• 2.606 de infracțiuni de nerespectare a ordinelor de protectie

„Precizez faptul că, începând cu anul 2026, monitorizarea electronică se va realiza pentru toate cazurile prevăzute de Legea 146/2021, aşa cum bine ştiţi, vorbim despre exercitarea măsurilor de control judiciar sau control judiciar pe cauţiune, executarea măsurii arestului la domiciliu sau supraveghere la distanţă privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate”, a mai spus Bode.

Ce prevede legea privind monitorizarea electronică

Legea care prevede monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi executorii penale a fost promulgată în mai 2021 de către președintele Klaus Iohannis. Mai exact, agresorii sub control judiciar, în arest la domiciliu sau vizați de ordine de restricție vor putea fi supravegheați prin brăţări electronice care să le monitorizeze prin GPS mişcările, iar actul normativ reglementează crearea unei infrastructuri care să permită monitorizarea electronică.

Legea, care a trecut de Comisiile juridică şi de apărare cu mai multe amendamente faţă de forma adoptată de Senat anul trecut, reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică – SIME, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere şi modul de acţiune în situaţia generării unor alerte, precum şi măsuri de protecţie a datelor din SIME.

SIME este definit drept un ansamblu de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

• Consultă aici integral textul acatului normativ

Ce prevede actul normativ:

• În cadrul monitorizării electronice se pot utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile sau fixe.
• Dispozitivele electronice de supraveghere mobile trebuie să asigure informarea persoanei supravegheate cu privire la emiterea unei alerte.
• Montarea, demontarea, precum și orice operațiuni de întreținere a dispozitivelor electronice de supraveghere se realizează de către operatorul tehnic.
• Persoana supravegheată este obligată să mențină dispozitivul electronic de supraveghere în stare de funcționare, potrivit instrucțiunilor tehnice primite.
• Persoana protejată sau, după caz, reprezentantul legal este responsabil de menținerea dispozitivelor electronice de supraveghere în stare de funcționare, potrivit instrucțiunilor tehnice primite.
• Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanelor supravegheate. Prin excepţie, acest dispozitiv se montează pe braţul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical.
• În cazul în care persoana protejată este un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau o persoană fără discernământ, consimţământul cu privire la utilizarea dispozitivului electronic de supraveghere se exprimă de către reprezentantul legal, cu excepţia situaţiei în care unicul reprezentant legal este chiar persoana supravegheată, caz în care consimţământul se va exprima de către reprezentantul Direcţiei de Asistenţă Socială.
• Organul de supraveghere și/sau operatorul tehnic are dreptul și obligația de a verifica inopinat, în orice moment al zilei, periodic ori la sesizare, dispozitivele electronice de supraveghere alocate persoanei supravegheate.
• În situația în care persoana supravegheată execută măsura arestului la domiciliu, verificarea dispozitivelor electronice de supraveghere se face la imobilul în care se execută măsura. În acest caz, după fiecare verificare inopinată efectuată, organul de supraveghere informează, despre aceasta, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată
• Comunicarea între organul de supraveghere şi persoana supravegheată sau persoana protejată realizată prin intermediul unor sisteme de comunicare la distanţă poate fi înregistrată. Înregistrarea se realizează cu informarea prealabilă a persoanei supravegheate sau persoanei protejate, fără a fi necesar acordul acesteia.
• Atunci când este obligată să se prezinte în fața organelor judiciare, la chemarea acestora, persoana supravegheată informează organul de supraveghere cu privire la aceasta, după cum urmează:
• (1) a) înainte de a părăsi imobilul, în situația în care este supusă măsurii arestului la domiciliu;
• b) înainte de a părăsi limita teritorială fixată, în situația în care este supusă măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune.
• (2) În situațiile prevăzute la alin. (1), organul de supraveghere stabilește itinerariul de deplasare, pe care îl comunică persoanei supravegheate.
• (3) În cazurile prevăzute la alin. (1), precum și atunci când persoana supravegheată a primit permisiunea de a părăsi imobilul potrivit art. 221 alin. (6) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, organul de supraveghere introduce în SICS datele necesare monitorizării itinerariului de deplasare. (HotNews.ro)