Când a devenit președintele USR ca să aibă Cristian Ghinea pe cine să pună să-i semneze deconturile umflate, Cătălin Drulă a promis că în cel mai scurt timp va face din USR exact ceea ce a fost pe vremuri, ba chiar mai mult decât atât. Și trebuie să i se dea cezarului exact ceea ce-i aparține, căci Drulăul, cum îl alintau colegii pe vremea când umbla cu ranga printre dughenele de la metrou, a dus USR acolo de unde plecase, ba chiar mai jos.
După scorul fabulos obținut la europarlamentarele din 2019, USR a început să îndrăgească pantele și scorurile mici. Iar dacă în 2020 a mai scos un 15% chinuit la parlamentare, astăzi optimiștii caselor de sondare îl plasează pe la 12%, pesimiștii la 10%, iar realiștii la 8-9 procente. Este puțin, prea puțin pentru a reuși să dea o pâine liotei de pseudo-antreprenori care veneau, chipurile, din privat pentru a salva țara și care, de când au intrat în Parlament pe listele USR, au început să mănânce și ei în fiecare zi și să-și cumpere haine și din altă parte decât de la SH.
Ca de obicei, atunci când îi merge prost, românul se strâns-unește cu alții ca el, ca să le meargă și mai prost împreună. Iar Drulă e un bun român, așa că a dat șfară-n țară, a trimis olăcari în toate cele patru zări, de unde a adunat, nu fără eforturi, primii doi aliați de mare nădejde: pe Jenică Tomac și pe Șică Orban.
Împreună, cei trei vor alcătui „Polul dreptei“, o alianță electorală care se va prezenta cu liste comune la toate alegerile de anul viitor și va avea și un candidat unic la președinție.
Până aici și până pe 9 iunie 2024, totul e bine, frizând chiar perfecțiunea electorală. Dacă aduni procentele USR-ului cu cele ale PMP-ului și cu cele ale Forței Dreptei treci, fluierând, de pragul psihologic de 10% și te apropii, vertiginos, de viitorul scor al PNL-ului. Asta, însă, doar pe hârtie, căci hârtia suportă multe.
Ce nu suportă hârtia este realitatea din teren, care ne spune că votanții USR-ului nu prea s-ar înghesui să-l trimită în Parlamentul European pe Eugen Tomac, urmașul direct al FSN-ului vopsit al lui Băsescu, sau pe Ludovic Orban, trubadurul care și-a pus activul de partid să voteze cu Dăncilă în turul I al prezidențialelor din 2019, ca nu cumva să ajungă Barna contracandidat direct al marelui mut.
Dar să zicem că lumea ar trece și peste asta, că doar nici Polul Dreptei și nici Polul Alegătorilor Polului Dreptei nu sunt, în definitiv, niște adunături de oameni cu prea multe principii, dacă interesele țărișoarei cer renunțarea la așa ceva și impun alianțe contra naturii. Iar dacă USR a eliminat-o pe Elena Lasconi de pe lista pentru europarlamentare pentru că a mărturisit că a votat la referendumul pentru familie, iată că acum USR a făcut alianță și participă pe liste comune cu Tomac și Orban, care nu doar că au votat „DA“ la referendumul cu pricina, dar au mai și îndemnat lumea să facă la fel. Dovadă că principiile se mai și negociază, se mai aruncă la gunoi, se una, se alta.
Peste ce n-or să treacă cele trei partide o să fie pragul electoral la alegerile locale. Căci dacă, pentru a avea consilieri locali și județeni, oricare dintre ele ar fi avut nevoie de 5% dacă n-ar fi candidat pe liste comune, ca alianță formată din trei partide procentul necesar pentru a avea oameni în CJ-uri și CL-uri va fi de 8%. Și cum s-a anunțat că Polul Dreptei mai așteaptă și alte partide, cu brațele deschise, putem să mai adăugăm câte 1% pentru fiecare achiziție de succes.
În 2020, pentru că USR a candidat ca alianță alături de PLUS, n-a reușit ca la alegerile locale să obțină mai mult de 70 de consilieri județeni din aproape 1.200. Iar asta în condițiile în care pragul lor electoral era de 7%, ca alianță. În 2024, pragul electoral al Polului Dreptei va fi de minimum 8%, în configurația actuală, dar mai este timp să crească.
Așa că Drulă pare hotărât să se țină de promisiune și să facă USR-ul exact ceea ce a fost odată: USB, un partid relevant doar în București, votat cu precădere în cafenele de hipsterismu’ și de lene. (sursa)
