Numărul locurilor de muncă rămase neocupate a fost de peste 45.000 în ultimul trimestru din 2021 (în ușoară scădere față de toamna aceluiași an), au transmis joi reprezentanții INS. Sănătatea și Învățământul însumează peste 11.000 de locuri de muncă libere, arată datele INS. Comparativ cu același trimestru al anului 2020, numărul joburilor neocupate a crescut cu 10.000. Cele mai puține locuri de muncă vacante sunt în domeniul tranzacțiilor imobiliare (400 de locuri vacante) și industria extractivă (100 de locuri vacante).
Industrii care au joburi neocupate sunt industria de spectacole, cea de IT&C și cea prelucrătoare.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în construcții (0,26%), tranzacții imobiliare (0,27%) și industria extractivă (0,29%).
Aceste locuri de muncă au devenit vacante fie prin pensionarea unor angajați, fie ca urmare a demisiilor sau a extinderii activității unor companii.
Din păcate, există un număr ridicat de români care, deși nu au un loc de muncă, au renunțat să-și mai caute unul (denumiți ”descurajați”) număr care s-a triplat în pandemie, potrivit datelor furnizate de INS. Ei formează, împreună cu cei care nu au lucrat niciodată, așa numitul șomaj ascuns, paralel cu cel transmis în comunicatele oficiale.
”Acesta este un simptom al unei situații economice destul de dificile. Se manifestă nu doar la noi, ci peste tot în lume, chiar și în Statele Unite. De regulă, se manifestă după o criză economică, atunci când anumite oportunități de ocupare de joburilor dispar”, spune Cătălin Ghinăraru, cercetător specializat pe piața muncii.
”La noi, multe firme și-au încetat activitatea, chiar din domenii în care lucrau cu angajați numeroși. Sau, chiar dacă nu și-au încetat-o complet, își revin cu o viteză foarte redusă”, mai crede Ghinăraru.
Sunt 3 motive pentru care lucrătorii renunță la căutarea unui loc de muncă:
1. Majoritatea nu lucrează de multă vreme și nu cred că mai există locuri de muncă pentru abilitățile sau aptitudinile lor
2. Nu cred că au școala sau pregătirea necesară pentru a obține un loc de muncă bun așa că nici măcar nu mai caută să se angajeze
3. S-au confruntat în trecut cu diverse discriminări (cele mai multe legate de vârstă sau experiență), potențialul angajator spunându-le fie că sunt prea tineri fie că sunt prea bătrâni
Cei mai afectați sunt românii cu vârsta de 35-49 de ani, aceștia acoperind aproape o treime din totalul ”descurajaților”.
Potrivit datelor INS,România avea la finalul trimestrului I 10,9 milioane persoane inactive, 496.000 de șomeri (după definiția Biroului International al Muncii, aproape 159.000 de descurajați în a-și mai căuta un job și 2.000.000 de români care nu au lucrat niciodată
Economiștii spun că adevăratul număr al șomerilor este mai mare decât se anunță oficial, dar acest lucru e valabil în toată lumea. Programele de sprijin pe care guvernele le-au anunțat au fost ca un fel de ”anestezie” injectată pe piața muncii și abia după ce acestea vor fi retrase se va putea măsura impactul real. (sursa)
