Daniel Befu: Inginerul agronom Mihai Budai (55 ani) este unul dintre tehnologii cu cea mai bună reputație de pe fâșia de vest. Acesta a făcut pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO o primă evaluare a anului agricol 2021-2022 pentru zona vestică a țării, din prisma evoluției de până la acest moment a culturilor de toamnă, dar și al perspectivelor pentru culturile prășitoare, în contextul prognozelor meteo pentru următoarele luni.
Inginerul Budai este consilier tehnic al Agroind Cauaceu, din județul Bihor. Din poziția sa, Mihai Budai oferă consultanță de specialitate și fermierilor din portofoliul de clienți ai Agroind, ceea ce-i permite să aibă o foarte bună imagine asupra stării de fapt din teren, într-un areal extins în județele Bihor, Satu Mare, Sălaj și Arad. Totodată, este contactat de fermieri din întreaga țară, care îi cer sfatul atunci când se confruntă cu dificultăți în exploatațiile lor. În intervenția sa, agronomul vorbește atât despre impactul deficitului pluviometric, cât și despre impactul pe care fauna sălbatică îl are asupra producțiilor și despre modul cum deficitul de apă din sol și variațiile mari de temperatură între noapte și zi influențează producțiile.
Gâștele sălbatice au ajuns o problemă deloc de neglijat
Un factor de diminuare a producției cu care se confruntă fermierii din arealul din raza sa de acoperire, este reprezentat de fauna sălbatică, care poate genera pierderi de producție care ajung și la 20%, sau obligă fermierii să recurgă la soluția radicală de întoarcere a culturii.
”De niște ani încoace, o bună parte din Bihor este invadată primăvara de gâște sălbatice. Vin în număr mare, câte 12.000-15.000 de exemplare. Cam de 3 ani se întâmplă acest fenomen. Decimează culturile. Rod plantele complet până în zona coletului. Grâul își revine, dar nu e totuna. În zonele în care n-a fost atac, orzoaica e aproape de o palmă și în zona unde a fost atac, acum se regenerează plantele. Din cauza asta, producția la orzoaică poate să scadă cu 2 t/ha. Fermierii nu mai au atacuri de mistreți în culturi, pentru că au murit mulți de la pesta porcină. Foarte mulți, poate că 80% din efectivul național. Și aici, în zonă, la fel, dar în schimb căpriorul. Avem zone în care e atac mare de mamifere erbivore, fie că vorbim de căprior, fie că vorbim de ciută. De exemplu comuna Diosig, pe 10.000 ha are în jur de peste 2000 de exemplare. Este un fenomen foarte greu de controlat, deoarece căprioarele sunt protejate și se aprobă procente mici de vânătoare. În plus, noi, românii, nu avem o bucătărie consacrată, cum e în Ungaria, ca animalele sălbatice să fie efectiv achiziționate și să se facă din ele preparate în restaurante. La cerealele păioase și rapiță, paguba produsă de căprioare e între 15 și 20%, dar sunt zone unde atacul e foarte mare și unde pagubele sunt atât de ridicate, încât te obligă la întoarcerea culturii și să pui culturi de primăvară. Același lucru se întâmplă cu iepurii. Sunt zone în care au mâncat jumătate din suprafețele cu floarea soarelui. Banatul, de exemplu, vreo doi ani n-a mai pus floare din cauza populațiilor mari de iepuri. Tot timpul e o variație. Sunt ani în care e prăpăd de ei primăvara și sunt ani în care sunt mai sporadici și nu mai e atacul atât de pregnant”, punctează Mihai Budai una din bătăliile pentru câștigarea căreia, agronomii nu au suficiente instrumente de control în arsenal.
Variațiile puternice de temperatură, reprezintă un șoc pentru plantele de cultură
Un alt element perturbator îl reprezintă perioadele cu amplitudini mari ale fluctuațiilor temperaturilor între zi și noapte. ”Variațiile mari de temperatură noapte-zi au avut un impact destul de serios în ce privește fiziologia plantelor, pentru că plantele au pornit în vegetație, iar s-au oprit și tot așa și astfel s-au epuizat. Și-au tot scos din rezervele de substanțe nutritive, pe care rapița le are la nivelul coletului, iar grâul la nivelul nodului de înfrățire și astfel au devenit niște plante tot mai slăbite. Unele chiar au devenit debile și au dispărut la temperaturile scăzute. Aceste variații mari de temperatură între noapte și zi pot afecta producția. La rapiță n-aș putea spune că efectul se va resimți într-un mod așa pregnant, dar la cerealele păioase, acum își diferențiază elementele de producție și dacă au stres, plantele o să se autoregleze pe o producție mai redusă. Vorbim de numărul de spiculețe în spic, de numărul de boabe în spiculețe. În ultimii ani în care au fost aceste variații bruște de temperatură, am constatat că 2-4 spiculețe de la baza spicului au fost sterile, plus alte 2-3-4 spiculețe și în vârf. Deja la plantele de cereale păioase care au fost mai înaintate din toamnă și au pornit mai puternic în primăvară, deja acolo e o problemă de influențare. Dar problema cea mai mare va fi dacă vom avea variații bruște de temperatură și în a doua jumătate a lui aprilie”, atenționează inginerul.
citiți materialul întreg pe agrointel.ro
