PNL și USR-PLUS au venit la guvernare cu băieți finuți, școliți prin afară, vorbitori de multiple limbi străine, educați, învățați, hârșiți prin ale intelectualismului și, evident, deștepți de bubuie.
Să-l luăm, de exemplu, pe domnul prim-ministru Florin Cîțu. Cică o fi fost mai repetent prin liceu, n-o fi trecut de treapta a doua, o fi avut și alte probleme, n-o fi intrat la facultate din prima, n-o fi intrat din a doua, da’ nici nu mai contează. Când a intrat, nenică, a intrat direct la școală în SUA, să învețe capitalism și economie de piață la ele acasă, în țara tuturor posibilităților, în the land of the free și home of the brave.
Capitalism și economie de piață o fi învățat Florinel al nostru, nu spunem nu, deși e greu de spus la ce nivel. Căci ar fi trebuit să studieze acestea în limba engleză. Pe care, poate, domnul Cîțu o știe, deși cu siguranță nu o stăpânește.
Nu mai departe de săptămâna trecută, vesel că are cont de Facebook oficial, de premier, recunoscut și dotat cu bifă din aia albastră, de premiant verificat, Florin Cîțu s-a apucat să le spună românilor că pesediștii habar n-au limba engleză. Aia bună, pe care o folosește Comisia Europeană în scrisorile către miniștrii educați din țările semibananiere de la granița imperiului. Și scrie domnul Cîțu, premierul anglofil, că PSD are o problemă cu limba engleză: „Există o singură explicație pentru acest fake-news. Scrisoarea este în engleză, iar la PSD este clar o barieră acest lucru“. După care redă un fragment din scrisoare: „According to our analysis, the large general government deficit and rapidly growing debt ratio are largely the result of policy decisions adopted by România before the COVID-19 outbreak“. Fără să ne considerăm specialiști în engleză, fără a avea capacitățile domnului premier, noi am traduce asta așa cum o traduce orice vorbitor începător al limbii cu pricina: „Conform analizei noastre, deficitul bugetar mare și rata datoriilor în creștere rapidă sunt în mare parte rezultatul deciziilor politice adoptate de România înainte de izbucnirea COVID-19“. Dar domnul Cîțu, om cu studii în limba engleză în chiar America, traduce cu totul și cu totul altfel: „Adică deficitul de anul trecut în mare parte se datorează cheltuielilor generate de pandemie. Simplu“.
Asta e mișto la limba engleză, că dacă o înveți la distanță, prin școlile românești, îți spune una. Dacă o înveți în SUA spune exact, dar exact opusul. Așa doar se poate explica faptul că, atunci când Comisia Europeană spune că deficitul bugetar și îndatorarea n-au legătură cu pandemia, tu, lumina lumii, geniul carpatin al finanțelor, explici doct prostimii că, de fapt, „before“ înseamnă „din cauza“. Până la urmă, Sméagol a fost adus cu picioarele pe pământ de către cineva care a urmărit liniile din scrisoarea CE cu ochiul și mintea, nu cu nara, și a editat postarea, traducând cumva mai bine ce scriau ăia acolo. Păcat. Ar fi trebuit să lase așa cum scrisese inițial, pentru că, vorba lui, „românii trebuie să știe“ ce analfabet funcțional au în fruntea guvernului.
Iar dacă premierul schimbă înțelesul cuvintelor și al frazelor la traducere, vine și ministrul Fondurilor Europene, tare, pe turnantă, și o face și mai groasă. Acesta nici nu se mai chinuie să distorsioneze prin traducere, ci pur și simplu citește cu ochii un cuvânt, iar pe gură îi iese cu totul altul.
Într-un interviu dat celor de la Digi24, Cristian Ghinea s-a apucat să tragă numele PNRR în bandă, ca să-i vină lui bine la discurs: „Nu trebuie să ne gândim la PNRR doar ca bani de metrou, autostrăzi. Planul Naţional de Reforme şi Rezilienţă reforme înseamnă, chiar asta – reforme“.
Ideea principală a discursului ministerial era că e nevoie de reforme. Totul trebuie să fie reformă, să reformăm, să alea-alea ca să fie bine, pentru că, evident, nu ne dorim să fie rău. Doar că avem o mare problemă: nu există Planul Național de Reforme și Reziliență. La nivelul UE/CE se numește Mecanismul de Redresare și Reziliență. La nivelul României se cheamă Planul Național de Redresare și Reziliență. Dar ce mai contează? Avea omul nevoie de un argument care să-i sprijine teza reformei, teză care, în general, este menită a duce la apariția unei scuze la final de mandat: „Nu s-a vrut, dom’le, refomă, de aia n-am făcut nimic patru ani…“. Iar dacă avea nevoie de argumente, nu s-a mai împiedicat de vreo barieră de limbă și a tradus din română în română: redresare egal reformă, iar redresare înseamnă exact asta, reformă!
În fine, un al treilea înțelept al acestei perioade s-a dovedit a fi „colonel medic asistent universitar dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar, doctor în Științe Medicale, competenţă în Managementul serviciilor de sănătate, atestat în medicină de călătorie“ Valeriu Gheorghiță. Acesta, fiind mai ambițios, și-a propus să nu se facă de râs din cauza englezei sau a românei, ci s-a aruncat direct la limba latină. O limbă latină inexistentă, dar, orișicâtuși. Așa că, spunându-ne că niște formulare se completează de mână, a întărit chestia asta cu expresia „Ad labam“. Superbă stăpânire a latinei din partea domnului colonel medic, numai că nu există „ad labam“ în limba latină. „Ad labam“ nu e nimic altceva decât o pocire golănească a limbii latine, o glumiță cu iz intelectual pe care o foloseau și poate o mai folosesc unii șmecheri atunci când vor să pară rafinat-amuzanți.
Una peste alta, e bine. Dăncilă, timorată ba de propria-i impostură, ba de umbra lui Dragnea, reușea să stârnească aproape zilnic valuri de indignare în mediul online din cauza greșelilor ei gramaticale. Băieții ăștia, însă, o comit relaxați, netimorați. Fac traduceri fanteziste, schimbă nume doar ca să le dea lor bine și se dau culți în cap apelând la limbi nu moarte, ci de-a dreptul inexistente. Și fac toate astea în aplauzele dezinteresate ale celor care, până mai ieri, vânau orice umbră de virgulă pusă aiurea. Susținătorii actualului guvern sunt atât de mândri de poligloții care-i reprezintă încât nu-și mai găsesc cuvintele. E o liniște atât de profundă, încât se aude cum, în spatele tastaturilor altădată atât de vioaie, se lovește labam de labam, în efortul de a da gurilor odinioară hăhăitoare ceva de rumegat.
preluare din catavencii.ro autor: Patrick Andre De Hillerin
