Potrivit unor declarații recente făcute în presa de specialitate de ministrul Alexandru Nazare, Ministerul Finanțelor lucrează la introducerea taxării inverse în domeniul comerțului cu legume și fructe, acesta precizând că va avea discuții cu Comisia Europeană în septembrie pe acest subiect. În condițiile în care România încă are cea mai scăzută rată de colectare a TVA din Uniunea Europeană, extinderea sistemului de taxare inversă la încă un domeniu din circuitul economic e un plus, însă nu e nici de departe de ajuns pentru a acoperi în întregime gap-ul de TVA, adică diferența masivă dintre ce ar trebui să încaseze statul român și cât încasează de fapt, când se trage linia, la bugetul de stat, din taxarea consumului. Economiștii atrag însă atenția de foarte mult timp că extinderea totală a sistemului în economie ar fi singura metodă eficientă de a scăpa în cea mai mare parte de evaziunea fiscală comisă pe seama TVA-ului.
Alexandru Nazare a transmis recent, pentru Profit.ro, că România s-ar încadra pentru o serie de derogări din partea Comisiei Europene pentru a utiliza de anul următor, în segmentul legume-fructe, sistemul taxării inverse a TVA. Ce e foarte important de amintit e că ministrul are în vedere extinderea mecanismului și în alte domenii. „Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat însă ministrul Finanțelor, pentru sursa citată.
Motivul este că, deși taxarea inversă generalizată este considerată eficientă de mulți consultanți fiscali, din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE, iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, astfel că în momentul de față ar fi aproape imposibil să poată realist fi pusă în practică. Cu toate acestea, impunerea sistemului la nivel sectorial ar putea totuși aduce beneficii în transparența colectării TVA în anii următori.
Cum funcționează taxarea inversă, în ce domenii este aplicată în România și de ce refuză guvernele României să o implementeze de atâția ani
În prezent, fiecare firmă din lanțul de producție și distribuție facturează TVA la vânzarea bunurilor sau serviciilor sale, îl colectează de la client și îl virează statului, dar în același timp are dreptul să deducă TVA-ul plătit anterior furnizorilor. Astfel, povara fiscală cade treptat, pe fiecare verigă a lanțului de producție și distribuție până la consumatorul final, iar statul încasează TVA în fiecare etapă a tranzacției. De pildă, o fabrică facturează un produs cu TVA către un distribuitor, distribuitorul adaugă propriul adaos și aplică TVA, iar la final consumatorul plătește întreaga sumă, din care statul primește partea corespunzătoare.
În paralel însă, există și situații punctuale în care România aplică taxarea inversă, un mecanism special reglementat la nivel european și folosit pentru sectoare considerate vulnerabile la evaziune. În aceste cazuri, vânzătorul nu mai facturează TVA, iar obligația de a calcula și de a înregistra taxa revine direct cumpărătorului, în aceeași declarație fiscală, atât ca TVA colectată, cât și ca TVA deductibilă. În practică, tranzacția se „neutralizează” din punct de vedere fiscal, fără transfer efectiv de bani către stat la acea etapă.
În cazul taxării inverse, responsabilitatea calculării și declarării TVA se mută de la vânzător la cumpărător. Practic, furnizorul emite factura fără TVA, cu mențiunea obligatorie „taxare inversă”, iar beneficiarul este cel care înregistrează în contabilitate atât TVA colectată, cât și TVA deductibilă pentru aceeași sumă. Efectul este unul neutru, în cele din urmă, deoarece nu există un flux real de bani către buget la momentul tranzacției, dar statul elimină riscul ca o firmă fantomă să factureze TVA și să dispară înainte de a-l vira către ANAF, evitând astfel ceea ce se numește „frauda carusel”.
După cum explica Ziare.com într-un material recent, frauda de tip carusel este una dintre cele mai ingenioase, dar și devastatoare scheme prin care ajunge TVA-ul să fie furat înainte să fie încasat de stat. Metoda presupune crearea unui lanț fictiv de firme care tranzacționează între ele bunuri sau servicii inexistente sau supralicitate, cu scopul unic de a obține rambursarea sau evitarea plății TVA-ului datorat statului. Mecanismul funcționează prin intermediul unei firme de tip „missing trader” (n.r. eng „comerciant dispărut”), care practic achiziționează bunuri din alte state ale Uniunii Europene, profitând de scutirea inițială de TVA pentru tranzacții intracomunitare, numai pentru ca apoi, firma să vândă produsele către alte companii din țară, aplicând TVA, dar fără să transfere ulterior banii statului, pentru că fie intră rapid în faliment, fie dispar pur și simplu. „Taxa nu este plătită deoarece este decontată prin suveici de firme care își facturează între ele servicii și bunuri, iar la final acestea sunt băgate în faliment și banii nu mai sunt recuperați. Practic, este o fraudă generalizată”, explica atunci Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate, citat în material.
Potrivit celui mai recent set de date analizate de Comisia Europeană pe această temă, țara noastră are cel mai scăzut grad de colectare a TVA din toată Uniunea Europeană, adică un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în anul anterior ultimei analize, făcute în 2022. Iar potrivit regulilor UE, mecanismul taxării inverse nu se aplică în toate domeniile, în general, ci doar în sectoare considerate de Comisia Europeană supuse unui risc ridicat de evaziune. Lista include comerțul cu deșeuri reciclabile, livrările de energie electrică și gaze naturale către anumiți consumatori, tranzacțiile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, dar și vânzările de produse electronice cu valoare ridicată, precum telefoane mobile, laptopuri, console de jocuri sau microprocesoare, atunci când depășesc anumite praguri. În ultimii ani, România a extins aplicarea taxării inverse și la unele tranzacții imobiliare, tocmai pentru a reduce pierderile de TVA estimate la miliarde de euro anual. Potrivit Consiliului UE, schema de taxare inversă este autorizată ca derogare temporară de la regimul standard, iar în prezent termenul de aplicare a fost prelungit până la 31 decembrie 2026.
„Trebuie să înțelegem, însă, că niciunul dintre statele UE nu are problemele noastre în colectare. Noi avem gap-ul de peste 30% (aproximativ 9 miliarde de euro pe an), pe când media în UE este de 7%, cu multe state având 2-3% gap. În aceste condiții, statele care și-au rezolvat problema colectării pe baza regimului tranzitoriu nu au motive să schimbe ceva ce la ei funcționează. Este, însă, de așteptat ca, în următoarea perioadă, mai ales în contextul adoptării pachetului ViDA (facturi electronice, standarde digitale de raportare obligatorii în toate statele membre), discuția cu privire la regimul definitiv (cel mai probabil bazat pe colectarea TVA la capătul lanțului, adică pe taxare inversă) să revină pe agenda Comisiei Europene”, a explicat Gabriel Biriș într-un interviu acordat Avocatnet.ro în iunie 2025.
În prezent, impunerea taxării inverse pentru comerțul cu fructe și legume ar „legitimiza” în fața ANAF piețarii și fermierii, însă mai sunt foarte multe nișe economice unde evaziunea fiscală este substanțial mai pronunțată, ținând cont de sumele nominale care se pierd din bugetul de stat și asupra căruia Finanțele nu au încă niciun fel de control când vine vorba de firmele care încalcă legea.
Care sunt cele mai mari „găuri” de colectare a TVA, potrivit UE
Conform unui raport special publicat de Curtea de Conturi Europeană vara aceasta, principalele domenii expuse la fraudă de TVA, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România, sunt cele legate de procedurile simplificate de import. Mai exact, așa-numitul regimul vamal 42, aplicabil importurilor de bunuri din afara UE într-un stat membru, urmate de transportul imediat către un alt stat membru, permite scutirea de TVA la momentul importului, iar taxa devine exigibilă abia în statul de destinație. Frauda apare atunci când bunurile rămân neimpozitate în statul de import sau sunt consumate în alt stat membru fără declararea TVA.
Ghișeul unic pentru importuri (IOSS), introdus în 2021 pentru comerțul electronic cu bunuri de mică valoare (sub 150 euro) importate din afara UE este de asemenea un teren fertil pentru fraudă de TVA, potrivit Curții de Conturi, prin faptul că se utilizează coduri IOSS furate sau în subevaluarea sistematică a valorii bunurilor (telefoane, textile, încălțăminte, bijuterii) pentru a evita TVA-ul. În 2022, deficitul total de încasare a TVA în UE a fost estimat la 89 miliarde de euro, iar Curtea arată că un sfert din această sumă se explică prin frauda la comerțul intracomunitar, în special prin regimul 42 și IOSS.
Mai mult, ANAF a confirmat la începutul anului 2025 prejudicii de peste 1 miliard de euro identificate de inspectorii ANAF în ultimii 4 ani, în piața petrolieră. Potrivit Gândul, piața petrolieră a produselor accizabile din România depășește 70 miliarde de lei anual, din care jumătate sunt acciză și TVA, în fiecare zi punându-se la vânzare peste 25.000 tone de produse acizabile, echivalentul a 1.000 de cisterne, care sunt comercializate prin peste 3.000 de tranzacții zilnice între cele peste 1.000 de societăți comerciale care dețin atestate de comercializare fără depozitare. „Astfel de tranzacții nu pot fi controlate în timp util de către autorități”, avertizau atunci surse Gândul din piața petrolieră.
În urmă cu trei săptămâni, procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a declarat pentru Euronews că frauda cu TVA este extrem de mare în România, iar autoritățile nu se implică suficient, aceste activități devenind chiar și apanajul mafiei italiene și chinezești. Potrivit acesteia, „în ziua de azi, frauda cu TVA cred că este una dintre cele mai profitabile activități criminale în Europa. Nu este traficul de droguri, nu este traficul de persoane, ci este frauda cu TVA”. Mai mult, a completat Kovesi, în România, peste 90% din gap-ul de colectare se poate explica doar prin fraudă. „Din păcate, nivelul de detectare și de raportare a acestor infracțiuni, cel puțin către Parchetul European, este foarte scăzut. (…) Să vă dau un exemplu din raportul anual de anul trecut. Noi am avut, anul trecut, 12 dosare care aveau ca obiect fraudă în materie de TVA. Din aproape 400 de dosare, câte am investigat în România, doar 12 dosare erau cu TVA.
Cred că sunt trei sau patru dosare ce au venit ca urmare a unor rapoarte pe care noi le-am primit de la ANAF. Pentru că tu nu poți să pretinzi că totul este perfect în România, când noi vedem din dosare pe care le investigăm în alte state că se întâmplă ceva în România, fie sunt tranzacții suspecte, fie sunt companii fictive, fie sunt importuri ce sunt fictive. Aș vrea ca procurorul general sau șeful DNA să mă contrazică și să spună că mii de dosare sunt în lucru cu frauda cu TVA, dar atunci aș avea o altă problemă, pentru că dosarele nu ajung la Parchetul European. Dar cred că, în general, aceste dosare nu sunt raportate poliției, nu sunt raportate procurorilor. Dar, din punctul meu de vedere, ținând cont că noi avem și un port în România, avem portul Constanța, suntem frontieră externă a Uniunii Europene, vedem câte probleme sunt rambursările de TVA. Știu când lucram la DNA, câte dosare erau de corupție în conexiune cu rambursările de TVA. Deci acest fenomen n-a dispărut”, a mai adăugat Laura Codruța Kovesi, pentru Euronews.
Așadar, taxarea inversă în comerțul cu legume și fructe, dacă va fi într-adevăr aprobată de Comisia Europeană, ar reprezenta un pas pragmatic într-o direcție pe care economiștii o solicită de mai bine de un deceniu. Însă, așa cum arată cifrele Curții de Conturi Europene și avertismentele Parchetului European, gaura bugetară provocată de frauda pe TVA depășește cu mult limitele acestui sector. Efortul susținut al Executivului va trebui să fie acela de a-și asuma astfel de măsuri nu doar în cazul piețarilor, ci mai ales și în termen cât mai urgent, în cazul marii evaziuni, aceea care ajunge pe masa de lucru al Parchetului European și care circulă nestingherită prin vămile românești. (sursa)
