S-a dus povestea cu “primul pilon al reconstrucţiei economice este pilonul investiţiilor publice”, lozincă repetată perioada aceasta de premier şi de membrii Guvernului Orban, scrie adevarul.ro.
Pentru unii, titlul poate să pară o ştire bună, dar nu şi pentru cei care ne dorim infrastructură pusă la punct şi dezvoltare pe termen lung în România cu fondurile europene limitate pe care le avem la dispoziţie.
Pentru noi e undeva la mijloc, mai ales că Societatea Academică din România (SAR) este membru în comitetele pentru monitorizarea atât a POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare – POIM de unde se evaporează cele 500 de milioane de euro), cât şi a POC (Programul Operaţional Competitivitate – POC, suplimentat peste noapte cu jumătatea de miliard tăiată de la infrastructura mare).
Concret, decizia a fost luată săptămâna trecută, printr-un vot online al comitetului POIM, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene condus de Marcel Boloş.
Prima întrebare a noastră: cele 500 de milioane de euro propuse a fi transferate la POC de unde mai exact din POIM sunt scoase? Răspuns MFE:
– 450 de mil. euro transferaţi în cadrul POC 2014-2020, din alocarea UE (FEDR) de 1,258 mil. – aferenta POIM, AP 2 Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, OS 2.1 Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T şi OS 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar.
– 50 mil. euro transferaţi din FC în FEDR, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 138/2020 şi realocaţi către POC, din alocarea UE (FC) de 150 mil. – aferenta POIM, AP 7 Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate, OS 7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti.
A doua întrebare: Care este destinaţia exactă a celor 500 de milioane în cadrul POC? Ce măsuri şi actiuni vor fi finanţate? Răspunsul vag al MFE:
Dacă la momentul deciziei (iniţiale de mutare a fondurilor n.red.), s-a considerat că Programul Operaţional Regional (POR 2014-2020) poate răspunde nevoii de finanţare a IMM-urilor, totuşi, în contextul excepţional generat de actuala criză de sănătate publică ce afectează în mod semnificativ economia României, inclusiv prin deficitele grave de lichidităţi cauzate de majorarea bruscă a investiţiilor publice care sunt necesare în sistemele de sănătate şi în alte sectoare economice, s-a constatat, la nivelul Guvernului, că Programul Operaţional Competitivitate (POC 2014-2020) poate răspunde necesităţii de a se interveni eficient pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de pandemia COVID-19 prin schemă de grant pentru capitalul de lucru.
Aşadar, mai pe şleau, fonduri europene redirecţionate de la infrastructura mare către ajutoarele de stat pe care Guvernul urmează să le acorde unor firme. De urmărit care vor fi condiţiile şi mai ales care vor fi companiile beneficiare.
Cert este un lucru după această mutarea a jumătate de miliard de euro de la POIM către POC: s-a dus toată povestea premierului Ludovic Orban din ultimele săptămâni, care a afirmat în repetate rânduri că „primul pilon al reconstrucţiei economice este pilonul investiţiilor publice”.
Decizia este cu atât mai chestionabilă având în vedere două aspecte.
1. Comitetul de Monitorizare al POIM nu s-a reunit în aceste 7 luni nici măcar online de când liberalii se află la guvernare, în condiţiile în care anul trecut am avut 5 comitete de monitorizare, unele dintre ele destul de aprinse. Dar măcar oficialii MFE şi toţi ceilalţi ai instituţiilor publice veneau în faţa membrilor şi dădeau socoteală pentru una, alta, răspundeau întrebărilor incomode, furnizau situaţii privind stadiul proiectelor şi aşa mai departe. Toate deciziile din aceste 7 luni au fost efectuate prin proceduri scrise, fără vreo dezbatere online. Răspunsuri la întrebări am primit, căci majoritatea funcţionarilor au fost mereu proactivi şi gata să dea totul pentru buna desfăşurare a programului, dar politicul stă ascuns să nu cumva să fie tras la răspundere de reprezentanţii societăţii civile.
2. La ultimul comitet POIM din 31 octombrie 2019, care s-a desfăşurat la Braşov, cuvântul supracontractare a fost unul dintre cele mai menţionate ale întâlnirii. Numai pe transport, supracontractarea era la 113% la acea dată, cu 143 de cereri de finanţare în valoare de aprox. 8,7 mld. euro. La fel şi pe termoficare, supracontractare de 120% estimată. Aşadar, cu proiecte semnate peste fondurile europene disponibile pentru investiţii în infrastructura mare, Guvernul taie 500 de milioane de euro de la acest program şi îi duce la competitivitate, de unde vor fi împărţiti la firme, fără să ne spună cum exact, prin ce mecanisme.
A nu se înţelege că avem ceva cu susţinerea sectorului privat, să o facă, dar oare nu se găseau alte resurse bugetare? De ce fondurile europene de la infrastructura mare, unde există supracontractare? (sursa)
Material scris de Cristian Ghingheş, membru al Comitetului de Monitorizare al Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 din partea Societăţii Academice din România
Citeste mai mult: adev.ro/qbkxtj
