Guvernul Bolojan a amânat reforma administraţiei locale, iar reforma pensiilor magistraţilor a fost adoptată cu aviz negativ de la Consiliul Legislativ şi fără avizul CSM

Guvernul României a adoptat, în şedinţa de guvern de vineri seară, mai multe pachete de reformă.

„A fost discutată componenta legată de pensiile magistraţilor. A doua componentă discutată a fost pachetul pe sănătate. Cea de-a treia componentă, companiile de stat. A patra componentă, autorităţile autofinanţate, ASF, ANCOM, ANRE. Şi cea de-a cincea componentă, fiscalitatea, insolvenţa”, a explicat premierul.

Reforma administraţiei locale a fost amânată, premierul susţinând că va avea loc o şedinţă de guvern extraordinară duminică seară pentru a adopta măsurile necesare.

Potrivit surselor Aleph News, proiectul privind pensionarea magistraţilor a fost adoptat cu aviz negativ de la Consiliul Legislativ, dar şi fără avizul obligatoriu al CSM.

Guvernul propune ca magistraţii să se pensioneze la vârsta standard de 65 de ani, după o perioadă tranzitorie de 10 ani. Totodată, în privinţa sumei pensiei, aceasta va fi de 70% din ultimul salariu.

Guvernul Bolojan a publicat forma revizuită a Pachetului 2 de măsuri fiscale: Cresc impozitele pe locuinţe şi terenuri, se schimbă modul de calcul al impozitului pentru maşini şi se modifică capitalul social minim pentru un SRL. Vedeţi lista completă a noilor prevederi

Vedeţi mai jos declaraţiile premierului Ilie Bolojan:

Am încheiat o şedinţă de guvern, în care pe ordinea de zi au fost cinci din cele şase pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al şaselea, pachetul pentru administraţie publică, urmează să fie discutat duminică. Foarte probabil vom avea o nouă şedinţă de guvern, în aşa fel încât să urmeze şi acest domeniu procedura de asumare a răspunderii, pentru ca la finalul săptămânii viitoare toate cele şase pachete să poată fi adoptate.

Toate aceste componente sunt absolut necesare pentru a pune în practică politici publice care să facă să avem un stat mai sănătos, un stat eficient, un stat care respectă munca. Şi eu voi face referire la prima componentă, cea legată de pensiile magistraţilor.

Acest proiect de lege rezolvă două dintre cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa justiţiei şi fiind conştienţi de importanţa magistraturii într-un stat. Nu putem evita acumulările negative pe care le-am avut în aceşti ani. Prima dintre ele este pensionarea la o vârstă a unei maturităţi profesionale care nu mai poate continua. Atunci când ai 48–49 de ani, când ai maturitatea profesională, poţi să asiguri pentru mulţi ani înainte servicii publice pentru cetăţenii ţării noastre. Practic, acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, adică până la 65 de ani.

Se acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani, aşa cum este propus în acest pachet.

Al doilea aspect care este rezolvat prin acest proiect de lege este valoarea pensiei în magistratură. Şi aici am avut o situaţie anormală, care nu se regăseşte nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România, nici în alte ţări europene, şi anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată.

Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 şi 5.000 de euro, adică 24.000–25.000 de lei. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550–600 de euro, care este în România.

Formula propusă de lege prevede că pensia în magistratură nu va putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă şi mai apropiată de realitate.

Cea de-a treia componentă, care nu este rezolvată de acest pachet, dar trebuie şi aceasta clarificată cât mai repede posibil, este un sistem de salarizare clar. Pe actualul sistem de salarizare interpretabil am avut peste 23.000 de procese generate de magistraţi, legate de salarii şi de diferite aspecte care ţin de discriminare, inechităţi, calcule procentuale. S-a ajuns în situaţia ca statul român să plătească peste două miliarde de euro diferenţe salariale suplimentare. Şi mai sunt încă aproximativ aceleaşi sume care trebuie achitate în perioada următoare.

E nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraţilor, dar care să nu mai permită o atare situaţie, în care ai procese în cascadă, care fac impredictibilă partea de bugetare. Pe componenta de magistratură, acest pachet a fost adoptat şi sper să fie aprobat.

Ne propunem ca, la finalul acestei zile, să trimitem Parlamentului cele cinci proiecte şi sperăm ca, în cursul zilei de mâine, să se stabilească o agendă atât pentru depunerea de amendamente, foarte probabil până la începutul săptămânii viitoare, cât şi pentru susţinerea efectivă a proiectelor în Parlament.

Alexandru Rogobete – Ministrul Sănătăţii:

♦ Modificările din Sănătate vizează reorientarea pacienţilor către medicina primară şi ambulatoriul de specialitate, regândirea indicatorilor de performanţă pentru manageri şi ocuparea prin concurs a funcţiilor de şef de secţie clinică.

♦  Şefii de secţie din spitalele clinice nu vor mai fi numiţi direct de universităţi, ci aleşi prin concurs, cu condiţia de a fi cadre universitare cu funcţie de predare.

♦  În medicina primară, până în 2027, finanţarea va fi asigurată în proporţie de 20% per capita şi 80% în funcţie de servicii.

♦  Reducerea internărilor nenecesare va genera o economie bugetară estimată la 2,2–3,1 miliarde lei, bani ce vor fi redistribuiţi în programele de sănătate şi ambulatorii.

♦  Punctul pentru ambulatoriul de specialitate va creşte la 8 lei începând cu 1 ianuarie 2027.

♦  Alocările salariale în unităţile sanitare vor fi corelate cu numărul serviciilor şi indicatorii de performanţă, printr-o metodologie elaborată de Guvern.

♦  Spitalele care au cheltuieli salariale mai mari decât cele pentru servicii medicale vor avea un indicator de ajustare negativă a bugetului.

♦  Peste 60% dintre spitalele publice pot prelungi programul ambulatoriilor, acolo unde există adresabilitate şi resurse umane.

♦  Se majorează taxa clawback: +0,6% pentru medicamente generice şi +1,7% pentru cele inovative.

Radu Oprea – Secretarul General al Guvernului:

♦  Indicatorii de performanţă îşi schimbă ponderea: 50–75% indicatori financiari şi 25–50% indicatori nefinanciari, definiţi împreună cu OCDE şi PwC.

♦  Cerinţele pentru firmele de recrutare au fost ridicate, astfel încât mai multe companii specializate să poată participa la selecţia managerilor şi a membrilor consiliilor de administraţie.

♦  Numărul membrilor în consiliile de administraţie scade: de la 7 la 5, de la 5 la 3, iar indemnizaţiile se reduc semnificativ.

♦  Membrii neexecutivi ai CA pot primi maximum două salarii medii brute pe ramură, executivii şi directorii până la trei salarii medii brute.

♦  Componenta variabilă este plafonată la maximum două salarii medii brute pe an şi se acordă o singură dată, fără posibilitatea de cumul.

♦  Scopul acestor măsuri este atragerea de manageri performanţi în companiile de stat, păstrând echilibrul între remuneraţie, performanţă şi acceptarea socială.

Alexandru Nazare – Ministrul Finanţelor:

♦  Pachetul fiscal adoptat astăzi este esenţial pentru ca România să treacă examenele economice din septembrie şi octombrie şi să protejeze calificativul de investiţii.

♦  Multe dintre măsuri erau prevăzute încă din PNRR, dar neimplementate până acum; ele vizează combaterea evaziunii, regândirea insolvenţei, eşalonarea corectă la ANAF şi o colectare mai eficientă.

♦ Eliminăm impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, un impozit care a afectat investiţiile, şi introducem un sistem ţintit pe cheltuielile sensibile ale marilor companii.

♦  Investiţiile private, de trei ori mai mari decât cele publice, nu trebuie descurajate, ci sprijinite.

♦  Pachetul fiscal are un impact bugetar de 3,7 miliarde lei, iar impactul total al tuturor pachetelor adoptate până acum este de 6,9 miliarde lei.

♦  Scopul reformei este combaterea evaziunii, asigurarea unui tratament corect pentru contribuabilii corecţi şi crearea unui cadru pentru investiţii şi dezvoltare.

Mihai Jurca – şeful Cancelariei Prim-Ministrului:

♦  Conducerile ASF, ANRE şi ANCOM trebuie să propună reducerea organigramei: 10% pentru posturile de specialitate şi 30% pentru posturile suport, până la finalul lunii octmbrie.

♦  Se propune reducerea indemnizaţiilor conducerii şi a salariilor personalului cu 30%, implementată până la 30 octombrie.

♦  Se stabileşte un cuantum maxim pentru bonusurile conducerii companiilor: două salarii brute, acordate doar la atingerea indicatorilor de performanţă şi dacă există resurse bugetare adecvate.

♦  Legea urmăreşte reducerea cheltuielilor şi a personalului pentru a contribui la consolidarea fiscală şi reechilibrarea bugetară. (ZF.ro)