Peste cativa ani, ansamblul Duiliu Marcu din Piata Unirii va implini 100 de ani – scrie jurnalistul Flavius Bunoiu. Om vedea ce-o mai ramane din el caci de-a lungul timpului, diferiti primari au tot simtit nevoia sa “mute mobila prin sufragerie”, sa schimbe fata centrului si l-au tot ciuntit. Ultimul masacru a avut loc prin 2015 cand ansamblul a mai pierdut cateva piese. Deh, paguba-n ciuperci…vorba ceea.
Dupa ultima restaurare profesionala, ansamblul a inceput sa crape vizibil. Practic nu mai este piesa intreaga in el, ornamentele au inceput sa pice si dispar cu totul. Situatia a fost semnalata de mine dar si de alti cetateni, ziaristi, etc. Niciun expert, arhitect, profesionist, nu a scos un cuvintel despre asta. Poate nu mai avem, cine stie. Sau poate doar ca tac malc, nu cumva sa-si pericliteze sansele de a mai proiecta cate-o bazaconie de beton si fier negru pentru municipalitate.
In fine, asa arata acum una dintre piese, in curs de reparare. Habar n-am cu ce, as zice ca e ceva tencuiala sau adeziv. Ornamentul rotund din dreapta lipseste si s-a umplut gaura cu ceva “maglavais”. Ii mai lipsesc niste coltare, o plasa si o mana zdravana sa-l tinciuiasca. Apoi o culoare misto, piersicuta. Sau o placare cu o gresie misto, s-or gasi ceva capete de stoc pe la Dedeman.
Una cate una, toate piesele cu istorie din centrul orasului au disparut sau urmeaza sa dispara. Cele care au ramas totusi, au ramas pentru ca a existat cate-o mica opozitie publica. Nu am nimic cu noul sau cu progresul, este loc si pentru acesta, cred ca poate coabita linistit cu autenticul, cu istoria. Cred ca Oradea poate sa apartina, in aceeasi masura, celor care s-au atasat de strazile pe care s-a filmat Pistruiatul cat si celor care se plimba cu trotinete electrice. O comunitate care accepta tacuta sa ramana fara patrimoniu, e o comunitate care, in fapt, saraceste. (sursa)
