Bucureştiul ocupă locul nouă în clasamentul oraşelor viitorului. Este între „cele mai bune şi atrăgătoare destinaţii de investiţii“ din Europa. În 2023 şi 2024, Capitala nu îşi găsea loc între metropolele viitorului dar în 2025 a ajuns pe locul nouă, înainte de Stockholm şi după Madrid. Ca stil de viaţă, e pe locul patru în Europa.
Bucureştiul ocupă locul nouă în clasamentul oraşelor viitorului, fiind aşadar considerat între „cele mai bune şi atrăgătoare destinaţii de investiţii“ de pe Bătrânul Continent, potrivit raportului European Cities and Regions of the future ediţia 2025 realizat de fDi Intelligence, o divizie a puternicului cotidian britanic Financial Times.
Capitala îşi face loc în clasamentul care analizează oraşele de mari dimensiuni, definite drept urbe cu o populaţie de peste 750.000 de locuitori şi cu o zonă metropolitană de peste 2 milioane de oameni.
În ediţiile din 2023 şi 2024, Bucureştiul nu se găsea în acest top condus de Londra, Dublin şi Varşovia. De altfel, capitala României şi cea a Poloniei sunt singurele „reprezentante“ din Europa Centrală şi de Est în ediţia din 2025.
Topul se realizează pe baza a multiple criterii, grupate sub umbrela a cinci categorii: costuri şi preţuri, capital uman şi stil de viaţă, conectivitate, potenţial economic şi deschiderea mediului de business. Cel mai bine, Capitala stă la capitalul uman şi la stilul de viaţă (analizate împreună), situându-se pe locul 4 în Europa în rândul oraşelor mari. În realitate, fiecare dintre aceste categorii grupează sub umbrela sa 15-20 de indicatori de care se ţine cont. În total, în cele mai bine de trei decenii de capitalism România a primit investiţii străine directe în valoare de 115 mld. euro, arată datele BNR valabile la final de 2023.
Din total, mai bine de jumătate din bani au fost alocaţi ori îndreptaţi către Capitală, alte aproape 10 mld. euro mergând în Ilfov, al cărui principal avantaj îl reprezintă proximitatea faţă de Bucureşti.
Astfel, Capitala şi localităţile limitrofe au primit 75 mld. euro sub formă de investiţii străine directe, în timp ce alte 40 de judeţe a trebuit să împartă între ele 40 de miliarde de euro. Asta a dus, bineînţeles, la adâncirea decalajelor dintre diferite zone din ţară, dar şi la propulsarea Capitalei în topurile locale şi chiar europene.
citiți mai mult pe ZF.ro
