O nouă schemă piramidală, care amintește de celebra escrocherie Caritas, a invadat toate rețelele sociale. Două platforme false de investiţii au convins in jur de o 100.000 de români să contribuie cu 200 de milioane de euro. Li se promit câştiguri fabuloase dacă atrag cât mai mulţi prieteni şi cunoscuţi. Autorităţile avertizează însă că aplicaţiile permit retrageri mici doar la început, iar apoi conturile le sunt blocate. În plus, riscă să le fie folosite datele personale şi în alte fraude online.
Ceasuri de lux, mașini scumpe și skijet-uri. Cu asemenea videoclipuri încearcă mai mulţi utilizatori ai platformei Tik Tok să convingă românii că se pot îmbogăţi rapid dacă investesc în TXEX și RS DEAL, două platforme online de investiții neautorizate. Schema folosită este una de tip Caritas, cu structură piramidală. Cei interesaţi trebuie să depună minimum 800 de dolari. Ca să primească profitul, au de convins cât mai multe persoane să facă aceeaşi investiţie. Pentru fiecare client nou, câştigă 24 de dolari. E nevoie deci de mai bine de 30 de oameni pentru a-şi recupera banii. Ca să fie credibili, cei care gestionează platformele dau iniţial profitul, iar utilizatorii îl reinvestesc imediat. Aici apar problemele.
Autoritățile financiare trag un semnal de alarmă
Păgubiții realizează, adesea, că au fost păcăliți abia atunci când platforma le cere bani pentru a retrage profitul fictiv. Unii aleg să platească taxa, alții nu, cert e că la final niciunul dintre păgubiți nu primește banii câștigați. Ca şi în isteria Caritas din anii ’90, când aproape jumătate din populaţia ţării a depus bani ca să primească o sumă de opt ori mai mare după trei luni, şi acum circa 100.000 de români ar fi investit deja. “De ce ar plăti cineva să facă reclamă unei soluții care îmi aduce mie bani? Toate aceste postări sunt sponsorizate. Niște reclame pentru care cineva plătește”, a declarat Sorin Stănică, comisar-şef IGPR.
Autoritățile financiare trag un semnal de alarmă. Toate graficele, prețurile și semnalele de tranzacționare sunt manipulate și controlate direct de operatorii platformelor. Astfel, prețurile cresc sau scad la comanda lor, nu reflectă niciun fel de realitate a piețelor financiare globale. “Sunt afișate tranzacții aparent profitabile, concepute în mod deliberat pentru a crea impresia de legitimitate și pentru a câștiga încrederea victimei, determinând-o astfel să efectueze transferuri de sume din ce în ce mai mari”, se arată într-un comunicat al ASF.
“Poliția Română derulează activități de prevenire și combatere ale acestor fraude”, a declarat Sorin Stănică, comisar-şef IGPR. Specialiștii recomandă să ne investim banii doar în platforme sigure și verificate. “Să investească în lucrurile despre care știu că funcționează. Cum ar fi bursa de valori, piața imobiliară, investițiile în aur, argint, metale rare, titluri de stat”, a declarat Adrian Negrescu, analist economic. Specialiştii IT spun că escrocii rămân şi cu datele personale și bancare ale utilizatorilor și le folosesc mai departe în alte fraude, fără ca victimele să știe. (sursa)
