Premierul Florin Cîțu a devenit plictisitor și banal prin postările sale pe Facebook, preluate de presă, în care anunță creșteri macroeconomice și succese ale guvernării sale – scrie Petre Barbu în Libertatea. Marți, 18 mai, Florin Cîțu a trăit un moment de bucurie, de extaz, de delir: „Am promis, am făcut. Economia României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021. Felicitări, români! România are cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani”.
Ce poți spune după ce citești asta? România se află pe un drum bun, are un viitor luminos, să fim optimiști! Felicitări, Cîțu! Trec cu vederea că din postarea premierului lipsește perioada de comparație: „a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021” față de care perioadă (trimestru)? M-am uitat pe comunicatul Institutului Național de Statistică pentru a vedea că Produsul Intern Brut a crescut cu 2,8% față de trimestrul anterior (ultimul din anul 2020). Mai multă rigoare din partea unui om al cifrelor n-ar fi stricat. Poate din grabă, premierul a uitat să facă această precizare, are multe treburi.
Trec cu vederea că, potrivit INS, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020, iar scăderea asta nu este pomenită în mesajul premierului. Cum să te lauzi cu o scădere, chiar dacă este de 0,2%? Numai cifrele care îți convin trebuie pomenite!
Trec cu vederea și „cea mai rapidă revenire economică din istorie”. În 1976, la trei ani după criza mondială a petrolului, România a avut o creștere economică de 11,1%. Dar să nu comparăm „mere” (economia socialistă) cu „pere” (economia oarecum capitalistă a României, membră UE)! Sintagma „cea mai rapidă revenire” este scrisă de Cîțu pentru fani.
Ceea ce este dezamăgitor în această postare (transformată în știre de presă, breaking news!) este că premierul nu precizează care au fost „motoarele” creșterii economice. Dar poporul trebuie să înțeleagă că este meritul măsurilor luate de guvernul Cîțu. Nu cred deloc că așa-zisele măsuri guvernamentale au avut vreun efect în economia reală
Antreprenorii au așteptat în zadar sprijinul guvernamental și meritul lor este că s-au adaptat rapid crizei. De exemplu, antreprenorii din HoReCa s-au reorientat, cum au putut, la serviciile la domiciliu, încurajând și serviciile de transport. Apoi, comerțul cu amănuntul a crescut, pentru că bugetarii au avut bani de consum, spre deosebire de mediul privat, în care lefurile au scăzut. Consumul a rămas la putere, la fel ca și în guvernarea PSD.
Economia reală a României, reprezentată de mediul privat, merge înainte fără niciun sprijin din partea guvernanților. Asta este lecția acestei reveniri de 2,8%! Pentru că, în fapt, creșterea asta de 2,8% este o revenire de la o valoarea negativă. Ar fi mai corect s-o numim revenire decât creștere, dar să nu insistăm asupra interpretărilor, să respectăm bucuria premierului!
Sigur, în calitate de șef al guvernului, Florin Cîțu trebuie să semnaleze (public) realizările, să se bucure, să felicite poporul pentru creșterea economiei. Prost premier ești dacă nu te bucuri, dacă nu te lauzi, dacă nu bați toba pe Facebook. N-ar fi o surpriză să-l vedem seara la Digi24, explicând pe larg această „creștere istorică”. Totuși, perseverența de a face din orice creștere procentuală un motiv de laudă devine plictisitoare și seamănă cu propaganda din socialism, când colectivele de oameni ai muncii anunțau, la semnalul stabilit, depășirea planului cincinal.
Aș prefera ca premierul României, în loc să jubileze pe seama acestor cifre, care n-au nicio relevanță pentru românii obișnuiți, să anunțe începerea reformelor în educație, sănătate, infrastructură, digitalizarea României, reforme în justiție, în sistemul pensiilor și salariilor… Reforme! Să lanseze reformele nu prin vorbe trântite pe Facebook, ci prin fapte.
Dar pentru a face o reformă trebuie să ai o viziune. Florin Cîțu pare mai degrabă un contabil, nici măcar un Chief Financial Officer, care își anunță șeful că vânzările firmei au crescut cu 2,8%. Felicitări, Cîțu! Poate prinzi o nominalizare la Premiile Nobel pentru economie
