Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (ora României), are loc echinocțiul de toamnă, un fenomen astronomic ce marchează trecerea oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.
Echinocțiul se produce de două ori pe an. Primul are loc în jurul datei de 20 martie, atunci când Soarele trece peste ecuatorul ceresc din emisfera sudică în cea nordică. Acest moment marchează echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și, simultan, echinocțiul de toamnă în emisfera sudică.
„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.”, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Fiind situat în dreptul ecuatorului ceresc, la această dată, Soarele răsare exact la est și apune la vest, ceea ce face ca ziua și noaptea să aibă durate aproape egale la toate latitudinile. O excepție apare în regiunile polare: în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, care va dura șase luni, iar în zona Polului Sud debutează ziua polară, cu Soarele vizibil permanent la orizont până la echinocțiul de primăvară.
Ce este un echinocțiu
Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus”, tradus prin „egal” şi „nox”/„noctis” tradus prin „noapte”. Termenul de echinocțiu sau echinox face referire la fenomenul astronomic, din fiecare toamnă și primăvară, când ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ, fiecare având aproximativ 12 ore.
Fenomenul se produce de două ori pe an, primăvara și toamna, atunci când axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici în direcția opusă, iar razele solare cad perpendicular pe ecuator.
Echinocțiul de toamnă nu este numai un reper astronomic, ci și unul cultural. Din această zi, în emisfera nordică nopțile devin treptat mai lungi decât zilele, până la solstițiul de iarnă din decembrie. În multe culturi, echinocțiul a fost asociat cu finalul sezonului agricol și cu ritualuri de recunoștință pentru roadele obținute.
Ce este solstițiul de iarnă
Solstițiul de iarnă este un fenomen care marchează începutul iernii astronomice în emisfera nordică. El are loc atunci când Soarele atinge cea mai joasă înălțime pe cer de-a lungul anului, iar durata zilei este cea mai scurtă, în timp ce noaptea devine cea mai lungă.
„La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă”, ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45°, la numai 21° față de orizont.
În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).”, conform Observatorului Astronomic.
În 2025, solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie, în jurul orei 17:03 (ora României). De atunci, zilele vor începe treptat să crească în durată, până la echinocțiul de primăvară din martie.
Când trecem la ora de iarnă 2025
În fiecare an, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, trece oficial la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie. În 2025, acest lucru se va întâmpla în noaptea de 25 spre 26 octombrie. La ora 04:00 dimineața (ora de vară), ceasurile se dau înapoi cu o oră, revenind la 03:00. (digi24.ro)
