Doi părinți au fost condamnați definitiv de instanțele române, deoarece și-au retras cei patru copii de la școală pentru a face cu ei „homeschooling” (n.r. școală acasă, formă de studiu pe care țara noastră nu o recunoaște). Este prima dată când se pronunță o astfel de decizie, de închisoare cu suspendare, deoarece „minorii au fost retrași de la școală nejustificat și au mari lacune în dezvoltarea psiho-emoțională”.
Decizia instanței din Bihor este recentă, însă despre „homeschooling” în România a început să se vorbească mai des, în timpul pandemiei de Covid, perioadă în care s-a studiat, în mod oficial, mai mult online.
Experții în educație consultați de ziare.com, menționează că se confundă termeni și situații diferite: „homeschooling” nu există legal în România, tocmai de aceea este considerată o infracțiune, însă învățământul la domiciliu este permis în anumite situații, prevăzute de lege: starea de sănătate a copilului, motive religioase sau „speciale”, ultimul termen nefiind, însă, definit clar de lege.
Ministerul Educației nu are o situație clară cu privire la copiii care studiază la domiciliu sau au fost retrași de părinți de la școală pentru a face „homeschooling”, pe modelul altor state occidentale și europene.
Părinții care vor să-și educe copiii acasă trebuie să demonstreze că au toate condițiile logistice, juridice și, nu în ultimul rând sociale, psiho-emoționale.
„Trebuie ca părinții sau tutorii să aibă o autorizație de la inspectorate școlare. Periodic, elevii sunt testați. Studiul la domiciliu nu trebuie să împiedice copiii să participe la activitățile școlilor de stat sau private. Trebuie să te pliezi pe regulamentele interne ale școlilor, ale programelor școlare în vigoare, să arăți evoluția, progresul copilului. În caz contrar, este infracțiune”, a menționat, pentru ziare.com, profesor Adela Roșu, expert programe educaționale și voluntar în cadrul organizației „Salvați Copiii”.
Păreri pro și contra despre homeschooling
Despre posibilitatea reglementarii „homeschooling-ului” în România, unii dintre reprezentanții Federației Părinților susțin că trebuie să existe dezbateri ample, înainte de implementarea unei astfel de legi.
„Dacă pentru învățământul privat au fost nevoie de atâtea autorizații, documente, și pentru această formă de studiu e necesar să fie lucrurile clare: cine se asigură că părinții sunt apți să ia o asemenea decizie, eficiența homeschooling-ului. Părerile sunt pro și contra, dar nouă asta ne lipsește, cu precădere în educație: viziune. Școala la domiciliu ar putea fi o decizie temporară, dacă elevul are probleme de sănătate, însă homeschoolin-gul este cu totul altceva”, susține Ioana Moraru, fondator al unei școli private și membru în Federația Părinților.
Alina Oprea, psiholog specializat în trauma minorului, susține că elevii ar trebui să fie lăsați să aleagă cu privire la forma de studiu pe care o aleg.
„Din experiență mea cu minorii, elevii, am ajuns la concluzia că totul e în adaptare. Noi suntem în adaptare. Școala la domiciliu era frecventă în rândul aristocraților, în perioada interbelică. Apoi, ne-am adaptat și s-a ajuns la concluzia că școala la domiciliu este o variantă bună, cel puțin pentru unii. În România, nu cred că este reglementată deoarece nu sunt cereri vehemente în acest sens. Autoritățile trebuie să stabilească: cine îi învață pe copii acasă, cine îi verifică pe părinți, cum se simt copiii, ce progrese au, cine asigură financiar resursele educaționale pentru copii”, a menționat, pentru Ziare.com, sursa menționată mai sus.
Există condamnare pentru homeschooling, dar nu și pentru abandon școlar. Cifre oficiale
Din conținutul deciziei de condamnare a părinților condamnați în România pentru că și-au retras copiii pentru homeschooling, consultată de ziare.com, rezultă că minorii au fost „obligați” să abandoneze școala pentru a studia acasă, însă, până la acest moment, nu există nicio condamnare oficială pentru cei care provoacă „abandonul școlar”, așa cum este definit în România (retragerea de la școală, renunțarea la învățământul obligatoriu).
„Elementul material al acestei infracțiuni (n.r. homeschooling) îmbracă două forme alternative: retragerea minorului de la învățământul general obligatoriu și împiedicarea minorului, prin orice mijloace, să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu.
Ambele dintre acestea trebuie să fie săvârșite în mod nejustificat”, se arată în motivarea instanței din Bihor.
Conform unui raport al organizației „Salvați Copiii”, în ultimii doi ani peste 286.150 de copii români cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ (primar, gimnazial, liceal sau profesional), iar pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar pentru anul 2019/2020 a fost de 1,3%, ceea ce înseamnă aproximativ 20.878 de elevi.
În ceea ce privește calitatea educației, testele PISA din 2018 arată că: 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, 46,6% au dificultăți uriașe în realizarea de calcule matematice simple, iar 43,9% nu au cunoștințele generale elementare despre societate, oameni și Univers. (sursa)
