Japonia și România intenționează să investească în comun “trilioane de yeni” în proiecte de decarbonizare, iar electricitatea produsă din surse regenerabile să fie utilizată nu doar local, ci și exportată în Ucraina, susține publicația niponă Nikkei.
Florin Rusu: Suma pare exagerată, însă ziariștii niponi susțin că autoritățile de la Tokyo și București sunt pregătite să prezinte public o declarație comună care “să precizeze amploarea ajutorului energetic pentru Ucraina și crearea unui cadru pentru investițiile ecologice în România”.
În acest sens, oficiali guvernamentali japonezi vor vizita România și Polonia începând de astăzi, ei fiind însoțiți de o delegație de reprezentanți ai unor corporații nipone precum Hitachi, Eneos Holdings și IHI, relevă datele analizate de Profit.ro.
Fonduri provenite de la instituții precum Ministerele Energiei și Inovării din România, precum și de la Organizația de Dezvoltare a Energiei Noi și a Tehnologiei Industriale din Japonia vor fi investite în diferite proiecte ecologice.
Printre proiectele vizate a fi finanțate se numără, potrivit jurnaliștior japonezi, sisteme hidroelectrice Itochu și cele de energie care combină generarea de energie solară și pilele de combustibil ale grupului Panasonic.
Fondul Uniunii Europene care sprijină implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare este văzut ca o sursă promițătoare de finanțare a proiectelor româno-nipone.
Acest fond nu a fost accesat atât de mult în Europa de Est, susține Nikkei, din cauza unei condiții care impune națiunilor să se conformeze statului de drept al UE. Doar aproximativ 37% din acest fond a fost utilizat din iulie.
România îndeplinește cerințele statului de drept și poate accesa 29 de miliarde de euro (31,5 miliarde de dolari), dintre care jumătate sunt granturi nerambursabile.
Jurnaliștii japonezi amintesc și faptul că România produce anual 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale și că, probabil în acest an, va depăși Olanda, devenind cel mai mare producător de gaze din UE.
România se bazează în mare măsură pe combustibilii fosili pentru generarea de energie, aproape 40% din electricitatea pe care a consumat-o provine din gaze naturale, cărbune și petrol, precizează publicația niponă.
La cererea UE, România și-a stabilit un obiectiv de a reduce treptat utilizarea combustibililor fosili până în 2032. Importul de tehnologie este considerat ca ca fiind esențial pentru a îndeplini acest obiectiv.
Astfel, Japonia va lua în considerare furnizarea nu numai de echipamente pentru producerea hidrogenului din gaze naturale, ci și de tehnologii de colectare și stocare a emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce ar duce la producerea de hidrogen albastru.
De asemenea, poate propune tehnologii pentru modificarea centralelor electrice pe gaz natural existente pentru a permite utilizarea hidrogenului drept combustibil.
De-a lungul a două decenii, până în 2023, produsul intern brut al Europei de Est a crescut cu aproximativ 260%, iar cota sa din PIB-ul total al UE a crescut la 10,9% de la 5,9%. Dar puține corporații japoneze au investit în țările est-europene din cauza absenței conexiunilor politice, susține Nikkei.
Un acord de energie verde între Japonia și România ar oferi un impuls sprijinului acordat de sectorul privat japonez Ucrainei. Planurile prevăd ca o parte a energiei electrice generate în cadrul acordului să fie exportată în Ucraina, unde capacitatea de generare de energie a scăzut cu aproximativ 70% din cauza atacurilor forțelor ruse.
Companiile japoneze ar putea să contribuie și la consolidarea rețelelor electrice și a tehnologiilor care ar duce la aprovizionare stabilă cu energie din surse regenerabile. (profit.ro)
