Miercuri, 1 noiembrie, intră în vigoare o parte din noile măsuri fiscale, printre care și limitarea plăților cash la comercianți.
Concret, de la 1 noiembrie, se poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică.
Potrivit proiectului mai sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.
Se pot face încasări și plăți cash între o persoană juridică și o persoana fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană.
Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
Dacă nu se respecta plafoanele de mai sus se aplica amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.
Se pot face încasări și plăți între 2 persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.
Micii comercianți spun că măsura va fi dificil de aplicat
Limitarea plăților cash pentru persoanele fizice va fi extrem de dificil de aplicat, în condițiile în care 40% din populație, inclusiv oficiali guvernamentali, nu dețin carduri bancare.
Conform datelor oficiale, majoritatea pensionarilor își primesc pensia direct de la poștaș, o bună parte dintre salariați merge la casierie pentru a-și ridica salariul, o situație similară fiind întâlnită chiar și în rândul politicienilor, care preferă să ia banii în plic de la casieria instituției publice la care sunt angajați.
În plus, surse din piață spun că în România există nu mai puțin de 13.260 de mici comercianți în mediul rural, care au câte două-trei magazine în sate în care majoritatea veniturilor provin din agricultură și sunt cash.
Un alt motiv care va face extrem de dificil de aplicat limitarea plăților cash este legat de comisioanele percepute de bănci pentru folosirea POS-urilor, care diminuează substanțial încasările din vânzări ale comercianților de la sate.
„Noi suntem undeva la 80.000 de firme și reprezentăm cam 35 % din piață.
„Foarte multe firme, sunt vreo 13.260 de sate, care au câte două-trei magazine mici, sate în care nu există bancomate și noi nu vorbim de bancomatele regulare, adică să nu ne înțelegem greșit. Noi putem să depunem banii doar la anumite bancomate, MFM-uri, se cheamă, multifuncționale, pentru că, așa cum știe toată lumea, băncile refuză să mai lucreze cu numerar, de mai mulți ani. Și atunci, nu ne mai primesc la ghișeu, au și desființat ghișeele de cash și ne trimit, bineînțeles, la MFM-urile astea care sunt mai puține decât bancomatele. Sunt niște bancomate care primesc și bancnote. Imaginați-vă ce cozi ar trebui să facem noi, comercianții, să depunem în fiecare zi sau la două zile banii la MFM-urile astea. Asta e prima prima chestie, depunerea, unde depunem banii”, a declarat la Feliciu Paraschiv, vicepreședintele ANCMMR (Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România).
Acesta a amintit că sunt și alte probleme, pentru că nu toți comercianții au POS-uri și este bine cunoscut faptul că la țară semnalul de la internet este slab și chiar deloc în anumite zone.
„Nu toți comercianții au legătură la internet suficient de bună și semnal suficient de bun ca să accepte un POS, adică POS-ul să funcționeze. Plățile astea cu numerar odată blocate, ei vor trebui să meargă cu mai puțini bani, să zicem cu 2.000 RON, să-și cumpere cu cash de la un cash and carry sau de la un depozit, restul vor trebui să-i plătească pe un card.
Cardurile operate de companii au comisioane de până la 3 % față de cardurile operate de persoane fizice. Mai exact, un card de persoană fizică are un comision de 0.5%, 0.7%, 0.8% până în 1%. Același card, aceeași bucățică de plastic, dar operată pe o firmă, se duce cu un comision până la 3%. Imaginați-vă că un pachet de țigări are un adaos maxim plafonat de 3.5 %, în momentul în care comerciantul și-a cumpărat țigări pentru magazin și a tras cardul acela, 3 % din cei 3.5 % adaos comercial au zburat și a mai rămas cu 0,5%”, a explicat Paraschiv. (adevarul.ro)
