Când ești președinte de Consiliu Județean sau primar de municipiu reședință de județ iar în pixul tău stă cheltuirea a zeci și sute de milioane de euro, tentanția este mare. Și foarte mulți politicieni care au ocupat astfel de funcții au căzut pradă ispitei.

Cele mai recente exemple care ne vin în minte sunt cele ale baronului local de Vaslui, Dumitru Buzatu (PSD) și Iulian Dumitrescu, ex-prim-vicepreședinte al PNL și șeful Consiliului Județean Prahova. Buzatu este anchetat de procurorii DNA pentru că ar fi primit o mită de 1,25 de milioane de lei, din acordarea de contracte, iar Dumitrescu este sub control judiciar într-un alt caz instrumentat de DNA, fiind acuzat că a cheltuit într-un an şi jumătate aproape 600.000 de euro pe bunuri şi vacanţe de lux, precum și de fals în declaraţii în formă continuată şi de luare de mită.

Sunt doar două cazuri răsunătoare care arată că la nivelul structurilor administrative, mita dată politicienilor încă unge rotițele sistemului în interesul mai marilor zilei.


La Oradea și în Bihor, spre deosebire de ceilalți șefi de județe și primari de mari orașe cu probleme penale, avem doi profesioniști în administrație, ajunși faimoși la nivel național, pentru zelul cu care aduc fondurile europene și de la bugetul de stat pentru a face poduri, șosele, pasaje, etc. Este vorba despre nimeni alții decât Florin Birta, dar mai ales Ilie Bolojan.

Nici nu e de mirare că acesta din urmă a ajuns vedetă națională în condițiile în care, din 2015 până astăzi, a beneficiat de promovare plătită prin intermediul APTOR (Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi în regiune), într-o campanie continuă de imagine care a costat orădenii și bihorenii, până acum, vreo 12 milioane de euro.

Nu există vreun material de propagandă despre Oradea sau Bihor, nu există vreun video făcut de influensări care să nu preamărească omul şi geniul administrativ care a fost este și va fi Ilie Bolojan. Orașul și județul au înflorit și au ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de dezvoltare numai și numai mulțumită acestui lider providențial.

În ciuda faptului că au gestionat sute de milioane de euro, cei doi lideri PNL au reușit să se păstreze imaculați. Atât Ilie Bolojan, cât și Florin Birta ocupă funcții publice de mai bine de 16 ani și totuși au rămas “săraci și cinstiți” precum Ion Iliescu.

Chiar și așa săraci și bugetari ce sunt, Bolojan și Birta au găsit totuși resursele financiare pentru a ajuta partidul pe care îl conduc atunci când acesta a avut nevoie de bani. Cei doi figurează pe primele poziții pe lista celor mai importanți donatori naționali ai PNL. Conform Raportului EFOR 140 din 23 iunie 2022 privind ”Finanțarea partidelor politice în 2021”, primarul Oradiei, Birta Florin, s-a aflat pe locul doi în topul național al donatorilor, cu 110.000 de lei dați către PNL, imediat după fiica lui Dan Voiculescu, care a dat 111.000 lei către PPUSL.

De remarcat că familia Voiculescu se află de ani de zile în topul celor mai bogate familii din România, cu o avere de sute de milioane de euro, într-o estimare mai… modestă, în vreme ce Florin Birta nu a apărut până acum în astfel de topuri, el fiind toată viața angajat la stat. Și totuși, a ajuns la concurență cu miliardarii la dat bani către partid.

La fel și șeful lui Birta, Ilie Bolojan. Acesta a ocupat locul 5 în același clasament pe țară, cu 96.000 de lei dați către PNL, adică jumătate din leafa lui de bugetar pe un an întreg. Din 2022, donațiile persoanelor fizice către partidele s-au redus atât ca număr de donatori, cât și ca valoare. De atunci, partidele ”trăiesc” din subvențiile generoase ale statului, de ordinul zecilor de milioane de lei, deci nu mai au nevoie de astfel de donații de la liderii lor.

Când citești astfel de clasamente și vezi astfel de donații din partea unor bugetari, pe bună dreptate, îți vin tot felul de întrebări în cap: dar de unde au oamenii aceștia atâția bani de dat la partid?


Ilie Bolojan are 55 de ani, din care 28 (!) i-a petrecut în funcții și demnități publice. Cum s-ar zice, de o viață întreagă lucrează la stat. În aceste condiții, oare cum își permite să doneze jumătate din salariul său, dar familia sa din ce mai trăiește? Nevastă nu mai are. Îl întreține concubina? Cum reușește să pună deopoarte astfel de sume, când marea majoritate a angajaților din România abia reușesc să-și ducă traiul de la o lună la alta? Cum de a rămas ”cinstit și sărac” în condițiile în care avem atâtea cazuri de corupție în breasla sa? Să fie într-adevăr atât de corect sau pur și simplu a lucrat mai deștept decât ceilalți și nu a fost prins? Încă…

Sunt toate întrebări legitime, la care ”mesianicul” Bolojan nu a răspuns niciodată. Nu ne ajută să ne lămurim nici declarațiile sale de avere.

Conform celei mai recente, cea din iunie 2024, Ilie Bolojan are două terenuri în comuna natală, Vadu Crișului, cu suprafața totală cumulată de peste 25.000 metri pătrați. Ambele lăsate moștenire de părinți. El a mai moștenit de la aceștia și o casă de 100 de metri pătrați tot în comuna Vadu Crișului. Din banii lucrați până acum și-a achizționat doar un apartament de 65 metri pătrați în Oradea și un autoturism Mercedes. În plus, în conturile de la bănci mai are vreo 190.000 de lei, cam cât leafa de bugetar dintr-un an.

Ca președinte al Consiliului Județean Bihor, a avut în 2023 un venit de 177.303 lei. Tot anul trecut, Ilie Bolojan a încasat 3.120 euro din închirierea unui apartament și a mai primit și 23.364 lei sub formă de indemnizație la Comisia Împrumuturi de la Ministerul Finanțelor, conform declarației de avere.

Așadar, conform declarației pe propria răspundere, Ilie Bolojan duce o viață modestă, fără lux și extravaganțe. Nu iese cu nimic în evidență. Raportat la alți politicieni de-o seamă cu el, pare că duce o existență austeră. Aparențele pot fi însă înșelătoare.

În anumite cercuri locale circulă desigur anumite informații – neverificate până acum – privind averea reală a bugetarului Bolojan și modalitatea prin care acesta își ține proprietățile și banii feriți de ochii opiniei publice, ba puși pe numele membrilor de familie, ba transferați în țări occidentale sau paradisuri fiscale.

Absențele sale relativ dese din țară și frecvența mare cu care ajunge, cu precădere la Viena, nu ar fi lipsite de relevență în ceea ce privește modul în care își gestionează ”afacerile” și avuția personală. Aceste deplasări peste granițele României pot fi relevante și în ceea ce privește relațiile sale foarte apropiate cu anumiți oameni de afaceri foarte bogați din Bihor sau cu business-uri în județ.

O altă pistă, pe care s-ar putea porni pentru a descoperi și aduce la lumină aspectele ținute la secret din spatele averii marelui om de partid și stat, Ilie Bolojan, se leagă de constructorii săi ”favoriți” din Bihor.

Dar despre asta în episoul următor…


PS – În podcastul lui Dragoș Pătraru din 19 noiembrie, Ilie Bolojan a dat de înțeles că nu a accesat niciodată ”oportunitățile”, cum le numește el, care i s-au ivit în cale de-a lungul mandatelor de primar și de președinte de Consiliu Județean. Zice că și-a văzut de treabă, a stat departe de borcanul de miere și nu s-a mânjit, pentru că nu a vrut să-și știrbească autoritatea.

Cu alte cuvinte, nu l-ar fi interesat banii, doar puterea bazată pe autoritate. Desigur, autoritate pusă în slujba oamenilor, deseori chiar și împotriva voinței acestora din urmă, atunci când oamenii nu au înțeles progresul și dezvoltarea în termenii definiți de Bolojan.

Nici nu știi cum este mai rău: să te conducă un lider corupt sau unul autoritar/dictator care vrea să ”modernizeze” societatea după chipul și asemănarea sa? De cine ar trebui să ne ferim mai mult: de unul care iubește banii sau de cel care iubește puterea? (A.F.)

Articolul precedentPatrick Andre De Hillerin: Guvernul Bolojan-Ghinea, visul de aur al austerității de dragul austerității