Acum vreo șapte-opt ani, Oradea afla că CET-ul local va beneficia de o turbină de avion, la mâna a doua, asamblată în Ungaria și un generator de ultimă generație, care costau bagatela de 18 milioane de euro!… CET-ul devenea astfel o turbină pe gaze care ardea, desigur, gaz, producând energie electrică și agent termic. Ceva de nemaivăzut!… Un turbo-CET cum îi spunea cineva și care va asigura orădenilor o factură acceptabilă la încălzire.
Având cea mai mică subvenție din țară printre municipii, fiecare poate judeca singur, la căldură sau în frig, după propriul buzunar, cât de acceptabil e prețul încălzirii la Oradea și să compare cu tariful plătit de populație în alte orașe.
Dincolo de povești, turbina nu poate funcționa singură și nici nu e chiar așa mare minune. Iar asta se vede cu ochiul liber. A văzut-o, acum câteva zile, și un cititor BihorNews.ro care ne-a trimis câteva fotografii cu CET-ul ne-turbo, sau non-turbo, cum doriți, adică CET-ul tradițional, cu cazan pe gaz – inițial pe cărbune și fără de care, ne scrie cititorul nostru, am îngheța de frig.
Se pare că, orice ar spune propaganda, Oradea chiar nu are noroc la avioane… Dar tot visează la ele. În vreme ce îngroapă bani!…
Oare nu era mai bine, decât să visăm la turbine ineficiente, să renunțăm la sistemul vechi, comunist, susținut de Ilie Bolojan, cu zeci de kilometri de rețea, de magistrale primare și secundare și care au înghițit zeci de milioane de euro și încă se mai crapă, chiar și cele noi, și să transformăm, poate cu bani mai puțini, punctele termice în microcentrale de cartier? Atunci, când apăreau avarii, deranjul pentru oameni era mult mai mic și nu se mai oprea căldura în jumătate de oraș de fiecare dată.
Desigur, dacă era așa, anumite firme ar fi fost probabil văduvite de bani frumoși, iar propaganda rămânea fără obiectul muncii. Doar că pentru noi, pentru restul, putea fi mai bine.
Ce să-i faci? N-a fost să fie…