Potrivit noilor reglementări UE, mașinile mai vechi de 15 ani cu defecțiuni majore la componente esențiale cum ar fi motorul, transmisia, frânele sau direcția vor fi clasificate drept reziduale și nu vor mai putea fi supuse unor reparații semnificative. 

Uniunea Europeană a adoptat recent noi reglementări care vor avea un impact semnificativ asupra proprietarilor de mașini vechi, în special a celor cu o vechime de peste 15 ani. Aceste reglementări, parte a pachetului „Fit for 55“, sunt proiectate pentru a contribui la reducerea emisiilor și pentru a atinge obiectivele climatice ambițioase ale UE până în 2030 și 2050.

Cu toate acestea, aceste măsuri au provocat îngrijorări și incertitudini pentru cei care dețin mașini mai vechi. Una dintre cele mai notabile schimbări impuse de aceste reglementări este interdicția de a repara anumite componente esențiale ale mașinilor cu o vechime de peste 15 ani. Potrivit noilor reglementări, mașinile care prezintă defecțiuni majore la componente esențiale precum motorul, transmisia, frânele sau direcția nu vor mai putea fi supuse unor reparații semnificative. Aceste mașini vor fi clasificate drept reziduale și vor fi excluse din circulație, fiind necesară casarea acestora conform cerințelor legale. Această măsură drastică are ca scop reducerea impactului negativ al emisiilor vehiculelor mai vechi asupra mediului înconjurător, în conformitate cu obiectivele de mediu și climă ale UE.

Proprietarii decid ce fac cu mașinile

O parte dintre proprietarii de astfel de vehicule au intrat în panică crezând că mașinile mai vechi de 15 ani pot fi confiscate sau casate. În realitate, „fiecare proprietar rămâne decidentul cu privire la ceea ce face cu vehiculul său“, a declarat Adalbert Jahnz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Obiectivul este de a „reglementa mai bine modul în care aruncăm vehiculele atunci când acestea sunt scoase din funcțiune pentru a le îmbunătăți colectarea, tratarea și reciclarea“, a mai precizat Adalbert Jahnz.

Acest regulament european are ca obiectiv reducerea risipei de materii prime utilizate în industria auto și este urmărită trasabilitatea unui vehicul care este retras din circulație și care ar trebui să ajungă la centrele de reciclare. „Este un adevăr totuși că autovehiculele de generație nouă au o durată de viață semnificativ mai redusă față de cele fabricate acum 40 de ani. În ultimii ani, producătorii auto au în vederea construirea de autovehicule care să poată fi exploatate aproximativ 10 ani. Adică, autovehiculul să devină un produs consumabil pe care un proprietar să îl înlocuiască după aproximativ 10 ani de exploatare și de 4-5 ori pe parcursul unei vieți. Din nefericire, vremurile în care autovehiculele precum Mercedes Cobra, a căror fiabilitate este deja proverbială, au apus de mulți ani. Strategia producătorilor de autovehicule s-a schimbat semnificativ în ultimii 25 de ani. Toți producătorii auto vor să vândă pe lângă autovehicule cât mai multe piese de schimb, motiv pentru care acestea sunt din ce în ce mai fragile, scumpe și nefiabile. Astfel, în ultimii 25-30 de ani a crescut exponențial producția de piese de schimb, a crescut în aceeași măsură și numărul de autovehicule vândute și, implicit, consumul de materii prime destinate acestei industrii“, spune expertul.

Specialistul mai spune că acest aspect a devenit o preocupare a Comisiei Europene, pentru că industria auto este unul din cei mai mari consumatori de materii prime din lume. „Comisia Europeană a reacționat pentru prima dată atrăgând atenția producătorilor auto și consumatorilor asupra responsabilității reciclării materiilor prime rezultate din exploatarea acestei industrii. Comisia Europeană, prin acest Regulament, ne vrea mai responsabili în legătură cu reciclarea epavelor auto. La fel cum există de peste 10 ani preocuparea Comisiei Europene în reciclarea produselor din plastic, sticlă, metal, precum și a uleiurilor alimentare sau industriale, acum a venit rândul reciclării autovehiculelor scoase din uz“, a precizat expertul. (adevarul.ro)

Articolul precedentLOT zboară din Cluj spre Varșovia încă din 2016, fără să fie plătiți de Consiliul Județean! / 605 euro pentru un bilet, FĂRĂ BAGAJ… Câți bihoreni vor plăti atâta, dat fiind că banii de la CJ sunt pentru operarea zborurilor și NU pentru bilete? Sau ne vor da prețuri de milă? Ne îndoim…
Articolul următorUE a decis: telefonul va ține loc de buletin de identitate. Când vom trece la portofelul digital, care este VOLUNTAR și nu obligatoriu