Președinta Ungariei, Katalin Novak, a făcut în weekend-ul trecut noi declarații cu caracter revizionist, chiar în România. ”Nu lăsa Transilvania să se piardă, Dumnezeul nostru!”, a scris președinta Ungariei pe Facebook după ce a participat la pelerinajul din Șumuleu Ciuc, fraza fiind o parte din imnul secuilor. Ministerul român de Externe a reaționat duminică. G4Media a făcut o analiză cu declarațiile și gesturile revizioniste ae înalților oficiali maghiari din ultimii ani, similare cu politica dusă de Rusia de revizuire a granițelor din regiune.
De ce face constant Ungaria apel la revizionismul istoric: Ungaria – Viktor Orban? Regimul autoritar pro-rus de la Budapesta a adoptat în 2011 Strategia națională maghiară care reprezintă de facto doctrina unui revizionism hibrid: națiunea maghiară din tot bazinul carpatic trebuie controlată de Budapesta, chiar dacă face parte din alte țări, iar aspirațiile de autonomie teritorială sunt sprijinite public, la vedere, de guvernul Orban. Autonomia teritorială este primul pas spre revizuirea granițelor și, după cel de-al doilea război mondial, este un tabu în Europa.
Încurajat de slaba reacție a liderilor din România, Slovacia, Serbia ori Croația, Viktor Orban a apăsat tot mai tare pe accelerația revizionismului hibrid: a investit în țările din vecinătate sute de milioane de euro în programe economice, culturale, sportive și religioase, în mass-media, toate cu scopul de a controla narațiunile la care sunt expuse comunitățile maghiare din vecinătatea Ungariei. A reușit, dat fiind că un sondaj realizat în 2022 arată că maghiarii din România au adoptat în majoritate covârșitoare ideile Budapestei.
Șirul declarațiilor și gesturilor revizioniste:
Martie 2023. Katalin Szili, consilier principal al prim-ministrului Ungariei, a încurajat partidul Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) să reprezinte cu fermitate aspiraţiile de autonomie, în ciuda faptului că România a respins constant orice discuție despre autonomia vreunei comunități, dat fiind că aceasta este interzisă expres de Constituția României.
“Să reprezinte şi în continuare aspiraţiile de autonomie teritorială ale maghiarilor din Transilvania, secuilor, maghiarilor din Partium, dar în acelaşi timp şi aspiraţiile de autonomie culturală/autonomie bazată pe principii personale ale celor care trăiesc în etnosporă, astfel încât să aibă acces la ceea ce înseamnă cultură şi educaţie, respectiv să îşi poată păstra identitatea şi să o poartă da mai departe copiilor, nepoţilor, care să facă acest lucru la rândul lor. Aceasta este singura garanţie a păstrării identităţii maghiarilor transilvăneni”, a spus consilierul principal al premierului ungar, conform Hirado, care citează MTI.
De altfel, Katalin Szili, mâna dreaptă a premierului Orban pe teme de vecinătate, vorbește aproape lunar în România despre nevoie de autonomie teritorială. Ea apare mai nou și în Găgăuzia, enclavă autonomă din Republica Moldova controlată politic de Rusia.
Martie 2023: Budapesta a cerut UEFA să poată folosi la meciurile de fotbal steagul Ungariei Mari, simbol al revizionismului istoric și al tentativelor de redesenare a granițelor în Europa de Est. Miliardarul Sandor Csanyi, loial lui Viktor Orban și șef al Federației Maghiare de Fotbal, a mințit public pretinzând că UEFA a permis utilizarea steagului cu Ungaria mare la meciurile naționalei. UEFA a dezmințit informația lansată de Budapesta.
21 noiembrie 2022: Premierul Ungariei, Viktor Orban, a publicat pe contul său de Facebook imagini video în care apare purtând un fular cu harta stilizată a Ungariei Mari, din care face parte și o bucată din Transilvania.
Octombrie 2022: Ferenc Kalmár, co-președintele ungar al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, a declarat la Oradea că a cerut la negocierile cu Ministerul de Afaceri de la București ca România să acorde autonomie și drepturi colective pentru minoritatea maghiară. Potrivit acestuia, Daniela Gîtman, secretar de stat în MAE și co-președintele român al Comitetului de Specialitate, a refuzat cererea, anunțând că România respectă deja toate convenţiile europene obligatorii.
Septembrie 2022: Doi înalți oficiali guvernamentali maghiari au făcut declarații revizioniste, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea compozitorului imnului secuiesc. Janos Potap, secretar de stat în guvernul Viktor Orban pentru maghiarii de peste granițe, a declarat că ”Astăzi putem să vorbim de un spațiu unitar al Bazinului Carpatic în educație, cultură, economie și media, în pofida faptului că există granițe (…) Este o realizare serioasă faptul că, pe lângă sentimentul de apartenență națională, există și experiența apartenenței naționale. Atunci când tinerii vizitează Transilvania sau Regiunea de Sud, ei consideră de la sine înțeles că acolo vor întâlni și copii maghiari și lumea maghiară”.
Katalin Szili a spus că autonomia regiunii locuite de secui nu se referă la secesiunea regiunii, ci la cerința ca o comunitate să poată decide liber asupra problemelor care o privesc, astfel încât să își poată folosi liber steagul, sau imnul.
Mai 2022: premierul Viktor Orbán a spus într-un interviu la radio că părți din coasta Mării Adriatice au fost rupte din Ungaria și că „cei care au o mare și porturi de aceea sunt capabili să aducă petrol pe petroliere”, afirmații care au fost criticate aspru de oficialii Croației.
Mai 2020: Viktor Orban a postat pe contul său de Facebook o imagine a globului pământesc de dinainte de Trianon pe care apare harta Ungariei mari, care îngloba și Transilvania. Postarea e însoțită de un text care face referire la examenele de istorie ale elevilor.
Decembrie 2019, Viktor Orban a stârnit furia premierului Croației, Andrej Plenković, după ce liderul maghiar a prezidat o ședință a FIDESZ cu harta Ungariei Mari pe fundal. Spațiul Ungariei istorice cuprindea și bucăți din actuala Croație, iar acest mesaj transmis indirect de liderul de la Budapesta a fost catalogat drept ”o provocare” de către omologul său de la Zagreb.
Iunie 2019: Pe site-ul abouthungary.hu, gestionat de cabinetul premierului Viktor Orban, a fost publicată o hartă reprezentând ”Ungaria Mare” din care statele vecine ”rup” fiecare câte o bucată, România fiind reprezentată ca luând Transilvania. (sursa)
