Papa Leon al XIV-lea a fost modelat atât de lumea exterioară, cât și de Statele Unite. Tocmai acest lucru ar putea explica alegerea sa, arată o analiză CNN, care sugerează că experiențele internaționale ale noului papă, și nu doar originile sale americane, au contribuit decisiv la numirea lui Robert Prevost în fruntea Bisericii Catolice.
Papa Leon al XIV-lea a fost “făurit” atât de lumea exterioară, cât și de Statele Unite. Poate tocmai de aceea este primul papă american, explică CNN într-o analiză. Momentul în care noul pontif a pășit joi pe balconul Bazilicii Sfântul Petru, a uimit lumea. De-a lungul timpului, s-a presupus că un conclav de cardinali nu ar alege niciodată un american.
Statele Unite au fost adesea percepute ca fiind mult prea dominante din punct de vedere militar, diplomatic și cultural, pentru a primi şi conducerea unuia dintre cele mai influente centre ale autorității morale globale: Biserica Romano-Catolică. Totuși, fostul cardinal Robert Prevost, cunoscut de apropiați ca “Bob”, a reușit o performanță pe care mulți credincioși americani o considerau imposibilă, stârnind mândrie și emoție în toată SUA.
Un moment istoric, dar nu doar pentru America
Aceasta nu este, în esență, o poveste americană, deși are potențialul de a influența profund America. Pentru sutele de milioane de credincioși din întreaga lume, Leon al XIV-lea este acum Sfântul Părinte, Vicarul lui Hristos, deținătorul cheilor Împărăției Cerurilor. Totuși, alegerea sa ridică o întrebare fascinantă: De ce au ales cardinalii un american?
Doar cardinalii electori știu cu adevărat dinamica conclavului care l-a ales pe succesorul Papei Francisc în a doua zi. Dar nu poate fi ignorată coincidența: alegerea unui papă american într-un moment în care SUA, sub președintele Donald Trump, se confruntă cu o revoltă internă față de valorile și alianțele tradiționale.
Un papă american cu rădăcini latino-americane
Prevost, cu cetăţenie peruană, a fost misionar timp de 20 de ani în Peru, unde a fost episcop. Nu a făcut nicio referire la cetățenia sa americană în primul său discurs ca Papă, când a vorbit în latină, italiană și spaniolă. Această distanțare simbolică de originile sale arată că nu este un instrument politic al SUA, consideră CNN.
Pe măsură ce autoritarismul și naționalismul câștigă teren în lume, iar Sudul Global își exprimă furia față de inegalitățile economice, și în contextul unei ostilități tot mai mari din partea dreptei față de migrația în masă, aflată la cote maxime în Statele Unite, Biserica Romano-Catolică are din nou în frunte un lider format printre cei marginalizați din America Latină, regiune din care provin numeroși migranți spre SUA.
Într-un moment în care administrația americană reduce sprijinul pentru persoanele vulnerabile, inclusiv prin desființarea programelor USAID din Africa, noul lider al Bisericii Romano-Catolice și-a făcut o vocație din slujirea săracilor. Ar fi simplist să afirmăm că alegerea Papei Leon reprezintă o respingere a trumpismului. Totuși, nu poate fi trecut cu vederea faptul că Biserica Romano-Catolică a perfecționat arta diplomației și a puterii cu secole înainte ca Statele Unite să-și câștige independența, explică CNN.
Două figuri americane la putere: una politică, cealaltă spirituală
Vor exista acum doi americani care exercită o putere vastă pe scena mondială, unul din punct de vedere politic, celălalt spiritual, iar comparațiile implicite și eventualele neînțelegeri dintre Trump și Papa Leon vor fi imposibil de ignorat. Dacă este să ne luăm după pontificatul regretatului Papă Francisc, este probabil ca aceste tensiuni să crească, apreciază CNN.
Această situație va intensifica și mai mult dezbaterea despre identitatea și valorile Americii, o discuție care deja face ravagii atât în interiorul, cât și în afara țării. Ar putea genera noi opinii despre ceea ce reprezintă America și despre rolul său în lume. “Sunt american, iubesc America, iubesc valorile pentru care luptăm”, a declarat reverendul Robert Hagan, un prieten al Papei Leon, care l-a descris pe noul pontif, născut la Chicago, ca fiind un om profund, puternic și senin.
“Uneori nu suntem perfecți, nu-i așa, avem defecte”, a spus Hagan joi la CNN. “Uneori, percepția despre noi (n.r. americani) este pe bună dreptate meritată, în legătură cu lucrurile pe care le-am putea face mai bine. Dar cred că în Leon al XIV-lea avem cu adevărat ceea ce este mai bun în America. Pentru pace. Pentru dreptate. Pentru ca fiecare om să aibă un rol. Pentru ca toți să aibă o șansă.”
Chiar dacă americanii caută explicații de ce a fost ales unul de-al lor, există multe alte posibilități. Naționalitatea lui Prevost ar putea fi doar o coincidență. Noul Papă a devenit o figură importantă în Biserica Romano-Catolică în timpul pontificatului lui Francisc, când a fost numit într-o funcție-cheie la Vatican, iar alegerea sa ar reprezenta o declarație implicită din partea Colegiului Cardinalilor că cea mai mare preocupare a regretatului Papă faţă de cei săraci și temele doctrinare relativ progresiste vor fi continuate.
Episcopul Robert Barron, din Rochester, Minnesota, care îl cunoaște şi el bine pe Robert Prevost, a declarat, de la Vatican, la CNN că a fost “șocat” de rezultat. “Le spuneam intervievatorilor cu o zi înainte de conclav… nu vor alege niciodată un papă american…America conduce lumea din punct de vedere politic, economic şi al culturii populare, nu vor lăsa un american să conducă Biserica. Ei bine, m-am înșelat”, a completat el.
Întrebat dacă alegerea transmite un mesaj puternic despre America, în contextul în care țara se îndepărtează de unele alianțe globale, Barron a răspuns, spunând: “Chiar cred că l-au ales pe omul potrivit. Cred că l-au recunoscut ca fiind unic prin calificările sale… are o aură internațională, e american, desigur, dar a lucrat în America Latină, a trăit acolo ani buni, vorbește fluent italiana și cunoaște Curia. Când aduni toate acestea, spui: “Ei bine, este un om foarte bine pregătit”.”
Dezbaterile despre Papa Leon sunt deja aprinse în SUA
Alegerea Papei Leon va deveni cu siguranță un subiect polarizant în SUA. Unii formatori de opinie ai mișcării “Make America Great Again” își exprimau deja joi consternarea pe rețelele de socializare în legătură cu alegerea sa. Anumiți conservatori sperau la un nou Papă care să se distanțeze de unele dintre pozițiile lui Francisc, de exemplu, în ceea ce privește schimbările climatice.
În plus, regretatul Papă a condamnat politicile de deportare în masă ale administrației Trump. De asemenea, a părut să-l critice direct pe vicepreședintele JD Vance, convertit la catolicism, pentru că a apărat aceste politici invocând argumente religioase sau teologice. Având în vedere apropierea Papei Leon de Francisc, s-au creat deja așteptări că ar putea împărtăși viziuni similare, deși este posibil ca, la începutul pontificatului, să și le exprime într-un mod mai reținut.
Controversele s-au aprins deja în jurul postărilor unor mesaje critice la adresa lui Vance și Trump privind politica de migrație, provenite de pe un cont de pe platforma X cu numele lui Prevost. Contul respectiv nu a redactat personal postările, ci a redistribuit articole și comentariile altora. CNN a contactat Vaticanul, platforma X și prieteni ai lui Prevost, dar nu a reușit să confirme în mod independent dacă acel cont aparține noului ales Papă Leon al XIV-lea.
Trump a reacţionat pozitiv când a aflat despre alegerea Papei Leon, declarând joi reporterilor de la Casa Albă că “a avea un Papă din America este o mare onoare”. Deși conservatorii din mișcarea MAGA sperau la un alt Papă, unii liberali vor interpreta cu siguranță alegerea acestuia și decizia Bisericii Romano-Catolice de a evita candidații mai conservatori drept o critică adresată ideologiei și politicilor promovate de Trump.
Totuși, problemele și diviziunile care preocupă Biserica Catolică nu se aliniază întotdeauna perfect pe liniile de luptă politică din SUA. Deși Francisc a făcut un pas semnificativ spre acceptarea catolicilor LGBTQ, el a respins alte poziții liberale precum dreptul la avort și hirotonirea femeilor. Acestea sunt subiecte care scindează Biserica atât în SUA, cât și la nivel global.
Aceste schisme, într-o perioadă de profundă neliniște politică, dar și de conflicte violente în Gaza și Ucraina și noi tensiuni în Asia de Sud, formează contextul global al noii papalități. Este posibil ca Papa Leon să se fi gândit la acest lucru în primul său discurs ca lider al Bisericii Romano-Catolice, în care a promis să-l slujească pe Hristos ca o punte menită să unească omenirea. “Pace vouă”, au fost primele cuvinte rostite vreodată de un papă american, a amintit CNN în încheiere. (sursa)
