După atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei, comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, se teme că alte ţări vor fi ţinte ale invaziilor dacă un „dictator sângeros” cum este preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu este oprit, transmite sâmbătă EFE.
“Dacă nu-l oprim acum pe Putin, acest lucru s-ar putea întâmpla”, avertizează Sinkevicius într-un interviu acordat EFE în Nairobi, unde a asistat în această săptămână la cea de-a cincea Adunare a ONU pentru Mediul Înconjurător (UNEA-5), unde s-a ajuns la un acord istoric împotriva poluării cu plastic.
“Ceea ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie şi trebuie să facem tot posibilul să-l oprim pe Putin şi această vărsare de sânge care are loc în Ucraina, unde în fiecare zi (…) mor oameni nevinovaţi şi sunt distruse oraşe ucrainene”, spune comisarul european.
Sinkevicius avertizează că astăzi Ucraina este ţinta bombardamentelor Rusiei, dar că mâine ar putea ca ţara sa, Lituania, situată lângă enclava rusă Kaliningrad, să aibă aceeaşi soartă.
Dacă comunitatea internaţională nu reuşeşte să-l facă să cedeze pe Putin, “următorii vom fi noi şi el va pune la încercare NATO (din care Lituania face parte – n.red.). Nu putem permite ca acest lucru să se întâmple”, avertizează el.
“Curajosul popor ucrainean nu luptă doar pentru libertatea Ucrainei. Luptă şi pentru libertatea noastră. Dacă Ucraina cade, umilirea nu va pune stăpânire asupra lui, pentru că a luptat cu curaj. Umilirea va pune stăpânire pe noi”, spune Sinkevicius, a cărui soţie este ucraineancă.
Întrebat dacă sprijină recenta cerere a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, adresată UE, de aderare imediată a ţării sale la blocul comunitar, Sinkevicius răspunde că, “în acest moment, aderarea la Uniunea Europeană nu va opri războiul”. El crede că Bruxellesul trebuie “să aibă un plan solid pentru a ajuta la reconstrucţia Ucrainei” şi pentru a sprijini guvernul de la Kiev “în drumul său către integrarea europeană”.
Sinkevicius aminteşte că Bătrânul Continent nu a mai trecut printr-o astfel de criză din al doilea Război Mondial (1939-1945), care a început când liderul nazist Adolf Hitler a ordonat invazia Germaniei în Polonia, ţară care are graniţă cu Ucraina.
“Istoria se repetă!”, exclamă Sinkevicius care, făcând o paralelă cu propaganda lui Hitler, îl acuză pe Putin că “i-a spălat pe ruşi pe creier” pentru a obţine sprijin pentru “acţiunile sale sângeroase”.
Este realist să ne gândim că Putin ar putea folosi arme nucleare în acest conflict? “Vedem multe ameninţări cu recurgerea la ele. Asta arată doar disperarea lui (Putin). Se aşteptau să ocupe Ucraina în doar câteva zile (…) Nu ne putem permite să fim manipulaţi de dictatori”, răspunde Sinkevicius.
Conflictul a reactivat dezbaterea privind dependenţa UE de gazul natural din Rusia (circa 40% din gazele naturale consumate în UE provin din Rusia – n.r.) şi nevoia de a găsi alternative.
“Trebuie să găsim modalităţi să ne sporim independenţa energetică. Dar, totodată, vorbind despre gaz, trebuie să găsim alte pieţe de unde să-l putem cumpăra”, susţine Sinkevicius, care atrage atenţia că “cea mai mare parte a bugetului Rusiei (…), care este folosit pentru finanţarea acţiunilor militare în ţări paşnice din Europa, provine din resursele (Rusiei), din gaz, din ţiţei şi, nu la fel de mult, din cărbune”.
Şi, spune Sinkevicius, “atacul militar împotriva Ucrainei este doar o confirmare a faptului că nu putem avea încredere în Rusia, îndeosebi dacă resursele noastre energetice depind de ea”. (sursa)
