O viață mai bună prin creșterea calității apei și a aerului, facilitarea alinierii la directivele europene privind producerea de energie din surse regenerabile și creșterea siguranței alimentare a României sunt doar câteva din beneficiile colectării corecte a uleiului alimentar uzat.

Iar o strategie simplă şi eficientă de colectare a acestei materii prime, dublată de o campanie de informare corectă a populației, alături de un sistem logistic bine pus la punct pentru valorificarea acestui produs, ar putea fi cei mai buni pași de urmat pentru o Românie verde, aliniată la standardele de mediu europene, potrivit concluziilor evidențiate în cadrul dezbaterii online „Valorificarea uleiului alimentar uzat – situația actuală și potențialul de colectare în România”, eveniment organizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Revalorificarea uleiului alimentar uzat

Încă puţini români ştiu că uleiul alimentar uzat poate avea consecințe negative asupra mediului, dacă nu este colectat și prelucrat în mod corespunzător. Totodată, revalorificarea acestuia aduce avantaje la nivel economic, pentru că se reduc costurile aferente producției de energie.

„Uleiul alimentar care a trecut printr-un proces termic dezvoltă anumiți compuși care aderă foarte ușor la spațiile de scurgere și determină formarea anumitor depuneri, care, în timp, se vor înfunda, ducând la probleme importante în decolmatarea acestor instalații. Uleiul ajunge apoi în canalizare, în apele de suprafață sau din straturile acvifere subterane, fiind un puternic poluator.

Ținând cont de aceste elemente, este momentul ca în România să luăm atitudine şi să spunem un categoric „stop” aruncării uleiului alimentar uzat în aceste zone de canalizare, oprind acest poluator să ajungă în apele de suprafață sau în cele subterane”, a explicat, în deschiderea dezbaterii online, preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.

Importanţa campaniilor de informare a populaţiei şi de creştere a gradului de conştientizare

“Gândiţi-vă că uleiul, ajuns în apele de suprafaţă sau subterane, creează probleme importante pentru plante, mamifere şi păsări. Blana anumitor mamifere sau penele păsărilor se pot îmbiba cu ulei, alungându-se chiar şi la moartea acestor vietăţi.

Şi vieţuitoarele din apă au probleme grave în momentul în care uleiul, odată prezent în mediul acvatic, determină reducerea cantităţii de oxigen. Toate aceste probleme pot fi stopate printr-o inteligentă şi bună gospodărire, de către fiecare dintre noi, a uleiului care rezultă după ce a fost folosit în bucătărie.

Această bună gospodărire presupune evitarea aruncării uleiului în chiuvetă sau toaletă şi colectarea lui. De foarte multe ori, această colectare nu este una neapărat uşoară.

Probabil că am încercat mulţi, la un moment dat, să-l punem în nişte sticle de plastic, pe care să le adunăm, însă uleiul curge mai greu, este un produs vâscos, mai ales după utilizare, iar gâtul sticlelor respective, de plastic, este destul de îngust, de aceea această operațiune nu este una care să fie mereu ușor de aplicat de către cei care o folosesc”, a mai subliniat Chisăliţă.

Uleiul alimentar uzat, “o problemă de natură macroeconomică”

Există directive la nivel european de folosire a unor biocombustibili, atât în zona mijloacelor auto, cât şi în zona transporturilor aeriene. În plus, acest biocombustibil presupune folosirea anumitor zone ale terenurilor agricole pentru a produce plante care, la rândul lor, vor fi transformate în biodiesel.

“În plus, este și o problemă de natură macroeconomică. Practic, acest ulei alimentar uzat poate fi procesat în România, poate fi procesat în destul de multe – încă! – instalaţii pe care le avem în zona petrochimică şi poate crea valoare adăugată aici, în România, fără a lua calea exportului ieftin, aşa cum se întâmplă cu foarte multe dintre materiile prime româneşti, transformate în valoare adăugată care, însă, rămân pe teritoriul altor ţări.

Valoare adăugată înseamnă, de fapt, taxe la bugetul de stat, care se traduc în autostrăzi noi, spitale, o viaţă mai bună, dar, din păcate, dacă nu creăm această valoare adăugată, viaţa mai bună va fi doar în alte state, acele state care au înţeles şi care practic fructifică această oportunitate a colectării uleiului şi folosirii lui mai departe în producerea de anumite componente folosite în special în zona de transporturi”, a mai explicat acesta.

Liderul AEI este de părere că, prin dezvoltarea unei abordări unitare la nivel naţional și printr-o colectare corectă – pornind cu ridicarea recipientelor din faţa uşii utilizatorilor, apoi cu transportul, depozitarea şi valorificarea uleiului alimentar uzat –, România are toate șansele să-și atingă dezideratul de a reduce poluarea mediului, în special cea a apelor, dar şi de a-și îndeplini obligaţiile europene în ceea ce priveşte biocombustibilul pe care trebuie să îl folosească în diversele activităţi de transport.

Pentru a avea o dimensiune a ceea ce înseamnă această risipă, a ceea ce înseamnă impactul uleiului alimentar uzat în România, AEI a solicitat un studiu la Deloitte, una dintre cele mai prestigioase companii de cercetare / studiere a vieţii sociale şi, în special, a părţii energetice din România.

Rata de colectare și valorificare a uleiului alimentar uzat nu depășește 1%, în România

“În 2019, în țara noastră a existat un consum anual de peste 170.000 de tone de ulei. În schimb, rata de colectare și valorificare a uleiului alimentar uzat în România, în acest moment, nu depășește 1%”, potrivit liderului practicilor de energie şi sustenabilitate, Deloitte România, Sorin Elisei.

La nivel strategic european, pachetul “Fit for 55” și Directiva RED II reglementează biocarburanţii de generaţia a doua iar segmentul de ulei uzat alimentar se poate încadra în această categorie.

“Partea cu uleiul uzat, însă, nu a fost valorificată în România în ceea ce privește, în primul rând, partea de colectare și după aceea integrarea uleiului uzat alimentar într-un proces de fabricație.

O foarte valoroasă materie primă pentru producția de biocarburanți

La nivel european sunt deja inițiative foarte avansate și cred că un exemplu de mare actualitate este utilizarea de biocarburant avansat – iar materia primă din uleiul alimentar uzat poate contribui la acest biocarburant avansat – în domeniul aviației. Airbus a efectuat primul zbor cu combustibil biocarburant 100% în luna aprilie a acestui an.

Deci, este clară tendința nu doar pentru ceea ce vedem la pompă și ceea ce ne interesează pentru viața cotidiană – și anume utilizarea uleiului uzat alimentar, în special a biocarburantului, în amestec cu carburantul pentru transportul rutier – dar deja trebuie să ne gândim mai departe, și anume la faptul că, inclusiv pentru transportul aerian, poate reprezenta o sursă în ceea ce privește materia primă de producție a biocarburanților de tip avansat, a subliniat manager proiecte speciale Public Affairs OMV Petrom, Mădălin Apostol.

Acesta este de părere că este important ca România să reușească să aibă un sistem foarte simplu și funcțional de colectare a uleiului uzat, iar, cu o logistică la nivel național, uleiul alimentar uzat poate reprezenta o foarte valoroasă materie primă pentru producția de biocarburanți.

“Din punctul nostru de vedere, este clară preocuparea companiei de a privi în viitor în direcția creșterii ponderii utilizării de biocarburanți în producția de benzină și motorină, prin urmare ne uităm cu interes la ceea ce se va dezvolta în România în perioada următoare, în sensul în care, printr-o colectare corespunzătoare și un proces logistic pus la punct, vom vedea clar și care este potențialul României în ceea ce privește producția de biocarburanți avansați din acest ulei alimentar uzat.

În felul acesta ne uităm și la ceea ce trebuie să îndeplinim pentru 2030 din perspectiva reducerii nivelului de gaze cu efect de seră. Și aici un punct important este acela că, prin utilizarea uleiului alimentar uzat în producția de biocarburanți reușim și o reducere a emisiilor de carbon, a mai adăugat Mădălin Apostol.

Carburant de aviație cu ulei alimentar uzat

În acest moment, OMV Petrom este un utilizator de biocarburanți, încorporând în conținutul de benzină și în cel de motorină biocarburanți de primă generație. “La motorină vorbim de un procent de maximum 7%, iar la benzină de 8%, lucru care este specificat în acest moment și la pompă, în fiecare stație.

La acest moment, compania și rafinăria analizează proiecte ca în viitor să putem să producem atât biocarburant avansat pentru amestecul în benzină – și aici vorbim despre bioetanol – cât și biocarburant avansat pentru amestecul în motorină și carburant de aviație, și aici poate fi folosit uleiul uzat alimentar.

Pe lângă utilizarea lui la nivel național – deci pentru necesarul României – eu cred că, dacă s-ar produce mai mult, el ar putea fi inclusiv valorificat la export, „a subliniat oficialul OMV Petrom, adăugând că, până în orizontul de timp 2030, compania va avea capacități de producție a biocarburanților avansați. (ziare.com)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.