Noul sediu al companiei IT Creatopy, aflat lângă Oradea, este cea mai mare clădire de birouri construită din lemn la est de Viena. Imobilul are 2.400 de metri pătraţi, găzduieşte 250 de angajaţi şi are un consum de energie de şapte ori mai mic comparativ cu o clădire din cărămidă şi beton.
Inginerul clujean Marius Şoflete a realizat structura şi s-a ocupat de conformarea energetică a celei mai mari clădiri de birouri din lemn de la est de Viena. Clădirea de 2.400 de metri pătraţi utili care găzduieşte 250 de angajaţi ai unei firme de IT se află lângă Oradea, în Săldăbagiu de Munte. Noul sediu al companiei româneşti Creatopy este singura clădire de birouri din România şi din Europa de Est care îndeplineşte standardele de casă pasivă, adică consumă de şapte ori mai puţină energie decât o construcţie clasică din cărămidă şi beton. Imobilul a costat patru milioane de euro şi a fost ridicat în timp record: 44 de zile. Clădirea este folosită de circa un an, dar abia zilele acestea au fost realizate toate finisajele.
„Noi am proiectat structura şi am făcut calculul energetic, deşi nu s-a dorit de la început standardul de casă pasivă. Principala cerinţă a fost confortul angajaţilor”, povesteşte Şoflete. Dar ce înseamnă confortul pentru companie? „Ei au plecat de la problemele pe care le-au avut cu toate cele trei clădiri de birouri pe care le-au ocupat în Oradea. Niciuna nu le putea asigura un standard ridicat de confort termic, ba era prea cald, ba era prea rece; apoi erau probleme de aerisire, oamenii se plângeau de aerul stătut, de aerul condiţionat, de aer urât mirositor, ba prea umed, ba prea uscat, pe unii îi durea capul de la curent, apoi era zgomotul produs de instalaţiile de aerisire care nu erau bine dimensionate şi bine gândite”, explică Şoflete. În plus de aceasta, spune inginerul, firma nu a mai găsit birouri disponibile în Oradea la ritmul de dezvoltare pe care îl avea.
Clădire asamblată în 44 de zile
O altă cerinţă importantă a clientului a fost timpul de execuţie a clădirii, care trebuia să fie mai mic de un an. „Fiecare întârziere după data limită ne costă foarte mult” i-a spus proprietarul companiei lui Şoflete. Proiectarea clădirii a început în martie 2019 şi a durat 21 de zile, iar execuţia a început în iulie 2019. În total, s-au folosit 890 de metri cubi de lemn, adică 490 de copaci crescuţi complet – brad şi molid – ceea ce înseamnă circa 2 copaci pe utilizator, clădirea putând găzdui circa 250 de persoane. Materialul folosit se numeşte „CLT” (Cross-Laminated Timber adică panouri prefabricate din lemn încleiate pe două direcţii-nr) şi este produs din lipirea mai multor straturi de cherestea solidă sub formă de panouri. Cele 819 panouri din CLT folosite au fost fabricat în Austria, având lăţimi între 12 şi 28 de centimetri, până la cel mai mic detaliu pe computer. Patru zile a durat fabricarea panourilor, care au fost transportate în România în 25 de camioane. Asamblarea structurii de rezistenţă a fost realizată în 44 de zile de o echipă de zece oameni. Întreaga clădire, de la proiectare la execuţie, a fost gata în mai puţin de un an – adică de 2,5 ori mai repede decât o clădire obişnuită. În martie 2020, angajaţii companiei au început munca aici.
„Este unul dintre cele mai sănătoase birouri în care poţi lucra”
Un alt aspect luat în considerare la construirea clădirii a fost protejarea mediului. „Ştiam că vreau să realizez o clădire de birouri din lemn, folosind CLT, care să fie în primul rând ecologică; Am avut în vedere şi bunăstarea echipei mele, deoarece cred că este unul dintre cele mai sănătoase birouri în care poţi lucra ”, a susţinut Gabriel Ciordas, fondator şi CEO la Creatopy.
Impactul asupra mediului depinde foarte mult şi de materialele folosite. „Dacă fabrici beton arunci în atmosferă cam 800 de kilograme de CO2 pentru fiecare metru cub de beton. La metal, arunci în natură cam două tone de CO2 per metru cub. La CLT ai înmagazinat 600 de kilograme de CO2, deoarece copacul prin creştere absoarbe CO2. Asta pentru că pentru fiecare copac tăiat, se plantează alţi patru în loc, dacă, şi asta nu se întâmplă în România, aplici strategii sustenabile de dezvoltare a unei păduri”, explică Şoflete.
Astfel, folosind o structură din lemn s-au economisit 1.600 de kilograme de CO2 pe metru cub comparativ cu o clădire din beton şi cărămidă, ceea ce duce la un total de 1.424 de tone de CO2 economisit în întregul proces de construcţie. În plus de aceasta, fundaţia nu este din beton, ci conţine 2.000 de metri cubi de sticlă din spumă reciclată.
Factura de energie la încălzire/răcire: 3,64 lei pe metru pătrat pe an
De asemenea, clădirea este alimentată de electricitate şi, folosind acest tip de sursă de energie, se economisesc până la 12 tone de dioxid de carbon în atmosferă în fiecare an, doar pentru încălzirea în sezonul rece.
În plus, imobilul este cea mai mare clădire de birouri realizată la standard de casă pasivă din România. Are standardul de casă pasivă „low energy”, ceea ce înseamnă că este de 7 ori mai performantă din punctul de vedere al consumului de energie pentru răcire vara/încălzire iarna comparativ cu o clădire normală. „Astfel, costurile de energie pentru încălzire/răcire sunt de 8.660 de lei pentru toată clădirea de 2.380 de metri pătraţi utili pe an, adică 3,64 lei pe metru pătrat de suprafaţă utilă pe an”, explică Şoflete, care subliniază că aici nu intră energia consumată pentru funcţionarea calculatoarelor şi a altor aparate folosite la munca angajaţilor. Şoflete a mai menţionat că acoperişul va fi acoperit cu vegetaţie, astfel că nu se va încinge vara. De asemenea, fiind din lemn pereţii din interiorul clădirii nu vor avea nevoie de finisaje.
Clădire de 4 milioane de euro
Clădirea a costat circa 4 milioane de euro, în timp ce o clădire construită clasic s-ar ridica la circa 2 milioane de euro, susţine Şoflete. „A fost mai costisitor proiectul şi din cauza faptului că s-a ales ca toată clădirea să fie la parter, această decizie a fost luată de proprietar din motive de confort, dorind ca toţi angajaţii să lucreze la acelaşi nivel”, explică inginerul clujean. De asemenea, s-a acordat foarte multă atenţie la amenajarea părţii de exterior, detaliază el.
Se pare că proprietarul Creatopy a fost mulţumit de ce a ieşit, motiv pentru care s-a început proiectare a încă trei astfel de clădiri în apropiere. „În crearea acestei noi case pentru noi, am vrut să inspirăm şi alte companii să facă acelaşi lucru – să aleagă sustenabilitatea faţă de câştigurile pe termen scurt, deoarece salvarea planetei noastre trebuie să fie un efort comun. Clădirile noastre ne vor supravieţui, iar deciziile pe care le luăm în prezent vor influenţa planeta pe care o lăsăm generaţiilor noastre viitoare”, a explicat Gabriel Ciordaş, fondatorul Creatopy. (adevarul.ro)
