Banca Transilvania este tot mai aproape de a finaliza tranzacția prin care cumpără OTP Bank România. Înainte de terminarea ultimilor pași cu primirea aprobărilor, ambele bănci și-au anunțat clienții că, momentan, nu se schimbă nimic pentru ei. Pentru a înțelege cum arată o fuziune bancară pentru consumator, Ziare.com a vorbit cu analista Irina Chițu.

Chiar dacă numele se schimbă, contractul semnat în primă fază cu banca rămâne valabil, a explicat Irina Chițu, directoarea comparatorului bancar Finzoom.ro.

Trebuie să știe că nu i se modifică cu nimic relația contractuală, contractul nu se modifică; tot ce a contractat împreună cu banca inițială se transferă la noua bancă. Va primi notificări cu care sunt condițiile, cum se numește noua bancă, dacă vine cu promoții și așa mai departe. Banca îl va anunța”, subliniază experta.

Consiliul Concurenței a anunțat marți, 2 aprilie, că evaluează tranzacția prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă românească, a achiziționat operațiunile din România ale grupului maghiar OTP. Înțelegerea între cele două părți este făcută, acesta este un pas spre finalizarea tranzacției, având în vedere că BT deține deja o cotă de piață de 20%, urmând ca și banca centrală să decidă dacă își dă acordul pentru încheierea cumpărării.

După ce operațiunile unei bănci sunt cumpărate, noul proprietar primește acces la informațiile despre cine și cât datorează și cum arată situația plăților.

„În general, aceste treceri se fac dintr-un sistem informatic în altul. Li se dă acces la sistemul informatic cu totul. În momentul în care primești notificare, nu se pleacă de la un T0, nu se resetează totul, ci pur și simplu se continuă, doar că vor avea alte persoane de contact, poate, sau o altă aplicație bancară pe care o vor utiliza. Acestea toate se fac cu notificări prealabile, adică nu este peste noapte”, detaliază Chițu.

Consumatorii ar trebui să acorde o importanță deosebită păstrării la zi a informațiilor lor de contact, pentru a putea fi informați de bancă de schimbările care pot apărea.

„Important este să urmărească să aibă datele de contact actualizate la banca respectivă, adică adresa, adresa de e-mail și numărul de telefon, printre altele. Oricum, băncile fac lucrurile acestea în fiecare an, pentru cunoașterea clientelei, și actualizează datele. Ca să poată să primească toate aceste notificări, pe care le vor primi cu siguranță în momentul în care se schimbă o denumire. Deci, se schimbă denumirea partenerului lor, dar nu condițiile contractuale. Acest lucru trebuie să-l rețină. Fiecare bancă nouă care preia (o altă bancă – n.r.) va trimite o notificare ca să știe care sunt datele de contact în caz că se dorește contactarea băncii pe parcursul relației contractuale, ca să știe care sunt aceste detalii. În rest, nu ar trebui să se modifice nimic în relația contractuală”, subliniază analista.

Experta în domeniul financiar recomandă unei persoane care s-a împrumutat și trece printr-o perioadă dificilă, din punct de vedere economic, să se informeze despre cadrul legal existent și să negocieze soluții cu creditorii.

„Ceea ce trebuie să rețină consumatorii – nu numai cei de la băncile care se preiau, ci de la toate băncile – este că important este ca, de câte ori este o modificare în situația personală, în partea de posibilitate de rambursare a creditului, să se ducă să negocieze cu banca, să stea de vorbă, să ceară ajutor. Să învățăm să cerem ajutor de câte ori apare o problemă sau o nedumerire. Pentru că, mai ales în lumina OUG (ordonanță de urgență – n.r.) care a apărut în februarie 2024, în momentul în care se schimbă ceva în situația ta – cheltuielile cresc foarte mult sau posibilitatea de rambursare scade, să zicem – atât banca, cât și IFN-urile (instituții financiare nebancare – n.r.) sau recuperatorii de credite au obligația să vină cu soluții, la cererea consumatorului. Să știe că are această facilitate și să o acceseze”, spune Chițu.

La finalul lunii februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a stabilit reguli noi privind relația dintre recuperatorii de datorii și cei care s-au împrumutat de la bănci sau IFN-uri. Ordonanța prevede un prag mai ridicat pentru executarea silită a datornicilor și le impune creditorilor obligația de a introduce măsuri prin care să ajungă la o „restructurare rezonabilă”, în cazul în care este vorba despre dificultăți financiare.

Banca Transilvania a mai cumpărat, în ultimii ani, trei alte operațiuni bancare din România: Volksbank, în 2015, Bancpost, în 2018 și, respectiv, Idea Bank, în 2022. Compania românească, listată la bursa de la București, plătește aproape 350 milioane euro pentru OTP Bank, OTP Leasing și OTP Asset Management, conform acordului încheiat în februarie 2024.

citiți mai multe pe ziare.com

Articolul precedentVremea astăzi, 4 aprilie. Ploaie în nord-vest
Articolul următorDetalii de la CNAIR. Drumul expres Oradea-Arad face parte din Via Carpatia, care va asigura conexiunea între porturile Klaipeda (Lituania), Constanța (România) și Salonic (Grecia)