Dacă România reușește, până la finele anului, să transpună eficient o directivă europeană, atunci avertizorii de integritate – adică acei angajați sau liber profesioniști care reclamă neregulile de la stat și de la privat – ar putea scăpa mai ușor de represalii.
Și, pe cale de consecință, ar fi motivați să continue să vegheze la respectarea legii, la locul lor de muncă.
Fără modificări legislative consistente, însă, avertizorii riscă, în continuare, să fie cercetați disciplinar abuziv, sancționați, amenințați și chiar concediați, tocmai la solicitarea celor pe care i-au reclamat.
Așa că, pe termen lung, riscăm să rămânem cu tot mai puțini oameni dispuși să demaște corupția.
Potrivit unui raport realizat de APADOR – CH și Active Watch, România a fost, în 2004, prima țară europeană care a adoptat o lege a avertizorilor de integritate.
A fost un pas important, pentru că avertizorii sunt acei angajați sau practicanți de profesii liberale (avocați, medici etc) care fac reclamații atunci când văd că superiorii sau colegii lor comit fapte de corupție, discriminează, cenzurează nejustificat, administrează deficitar sau încalcă legea, în alte moduri.
Din păcate, faptul că am fost primii care au adoptat o astfel de lege nu ne-a ajutat prea mult. O analiză realizată de Mercury Research, pe baza unor date relevante din punct de vedere statistic pe care le-a colectat în luna mai 2021, arată că:
- doar 12% dintre români declară că au auzit despre legea avertizorului de integritate
- 40% dintre cei care au auzit despre lege nu știu, de fapt, la ce se referă ea. Cred că are de-a face cu protecția consumatorului
- 61% dintre respondenți au declarat că avertizorii de integritate sunt oameni curajoși
- dintre respondenții tineri și cei care lucrează pe cont propriu, 26% cred că, de fapt, avertizorii de integritate sunt persoane care caută scandal. Iar un număr semnificativ de români cu educație primară (gimnazială – n.red.) consideră că avertizorii de integritate sunt „turnători”.
Ce pățesc acum avertizorii de integritate: dacă nu sunt concediați, pot fi trimiși la sute de kilometri de casă
În cadrul evenimentului de lansare a raportului realizat de APADOR CH și Active Watch, mai mulți avertizori de integritate au povestit ce li s-a întâmplat după ce au semnalat neregulile din sistem.
Printre cei care au luat cuvântul a fost Ovidiu Ianculescu. Acesta este inginerul care a condus Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureș și care a dezvăluit pentru jurnaliștii de la Recorder că – în timpul Guvernului Orban – a fost nevoit să demisioneze pentru a face loc, în funcție, unui membru PNL fără nicio pregătire.
Jurnaliștii l-au întrebat, la acel moment, pe directorul impus de PNL ce îl recomandă pentru funcție. Iar acesta a recunoscut că nu are pregătire de specialitate și că va pleca așa cum a venit. Adică odată cu partidul care l-a pus director.
Din păcate, lucrurile nu s-au rezolvat. În loc să fie repus în funcție, Ianculescu a fost detașat la Baia Mare, la circa 200 de kilometri de casă.
Și – a povestit fostul director al SGA Mureș – continuă să se lupte cu sistemul. Din păcate, colegii săi mai tineri, care au văzut ce a pățit el, nu mai au curajul să demaște corupția de la Apele Române.
La același eveniment a vorbit și Valer Kovacs, un polițit din Timiș care a reclamat în 2020, în timpul pandemiei, că li se impune realizarea unui plan de amenzi pe care să le dea românilor pentru încălcarea restricțiilor.
„Nu mi s-a părut normal să dăm amenzi doar ca la finele zilei să te laude superiorul. Era pandemie, noi verificam carantinați… Oamenii rămâneau atunci fără serviciu. Nu mi s-a părut corect să dăm cu biciul în populație”, a spus Kovacs.
Acesta nu avea mecanismele necesare pentru a face o sesizare în cadrul instituției și să spere că se vor lua măsuri. Așa că a vorbit cu presa despre planurile de amenzi.
Cazul a făcut vâlvă. Iar polițistul a ajuns să vorbească până și cu premierul României (Ludovic Orban, la acea vreme – n.red.). Kovacs i-a cerut lui Orban să modifice statutul polițistului pentru că nu înțelege în ce fel poate fi de folos ca oamenii legii să fie evaluați, la finele anului, în funcție de numărul de amenzi aplicate.
„La o lună după ce am vorbit cu premierul (Ludovic Orban, la acel moment – n.red), am fost dat afară. Pentru 8 zile, am fost dat afară din Poliție. Și dacă n-ar fi fost presa care să mă sprijine, tot dat afară aș fi rămas”, susţine Valer Kovacs.
Acesta se judecă, în continuare, cu Inspectoratul Poliției Județene din Timișoara. Dar spune că, de fapt, după 18 ani și 2 luni de activitate, atunci când l-a dat afară, sistemul l-a învins. Colegii îl privesc ca pe un turnător și, la un moment dat, a primit cadou o oaie neagră.
Kovacs a mai declarat că, indiferent de rezultate, în Poliție nu poți avansa decât dacă ești „omul șefului”. Iar șefii Poliției din fiecare județ sunt numiți cu avizul prefectului, care este, de fapt, un om numit cu sprijin politic.
Au fost și alți avertizori prezenți la eveniment și care și-au spus poveștie.
Spre exemplu, medicul Mihaela Cuțui – care a acuzat o serie de ilegalități la Colegiul Național al Medicilor – susține că instanțele nu judecă sesizările în timp util, ci așteaptă ca faptele să se prescrie.
Iar între timp, Colegiul la care a sesizat nereguli a cheltuit peste 130.000 de euro pe acțiuni în instanță, în încercarea de a-i bloca demersurile.
Liderul sindical George Epurescu, cercetător la Măgurele, a povestit că – după ce a devenit avertizor de integritate și a sesizat nereguli – colegii au început să îl evite.
O șansă pentru lupta împotriva corupției
În 2019, s-a adoptat Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Directiva trebuie transpusă și în legistația românească, până la finele acestui an.
Spre deosebire de regulamentele europene – care trebuie aplicate întocmai în legislație tuturor celor 27 de state membre – directivele se pot transpune în modul ales de fiecare țară, atâta vreme cât rezultatele la care se ajunge sunt cele dorite de Bruxelles.
Așa că România poate profita de ocazie și poate – în limitele legislației europene – să reducă riscurile la care sunt supuși avertizorii săi de integritate.
Ministerul Justiției a lansat, în primăvara acestui an, un proiect de lege care să transpună directiva. Din păcate, în loc să îmbunătățească situația avertizorilor, pe alocuri această inițiativă riscă să îi expună și mai mult.
Pe larg, despre ce propune Ministerul Justiției, ce spun avertizorii de integritate și care sunt propunerile formulate de ONG-uri și de specialiști pentru modificarea legislației privind avertizorii, vom relata într-un material viitor.
