♦ România are cel mai mic procent al tinerilor cu studii superioare la nivelul UE, iar odată cu această „performaţă“ vin la pachet şi oportunităţi mai slabe de angajare ♦ Partea plină a paharului este că deocamdată chiriile sunt mici raportate la venituri, iar o masă la McDonald’s poate fi considerată accesibilă. Dar este suficient?
Roxana Petrescu: „Diferenţa de nivel de trai este afectată în primul rând de creşterea inflaţiei, ceea ce duce la creşterea facturilor la utilităţi, a preţurilor la alimente, a costurilor imobiliare şi a chiriilor. Rata criminalităţii, ca urmare a lipsei locurilor de muncă, joacă, de asemenea, un rol crucial în bunăstarea fiecărei ţări, având un impact direct asupra calităţii vieţii. Toţi aceşti factori afectează aspectul cultural al tinerei generaţii“, se arată într-un studiu realizat de Alorix, firmă care dezvoltă aplicaţii de telefon axate pe călătorii şi experienţe culturale. Exerciţiul Alorix presupune un calcul care se bazează pe analiza mai multor factori care influenţează calitatea vieţii pentru un tânăr. Astfel, setul de date se referă la procentele din salariul mediu lunar necesare pentru a închiria o garsonieră, dar nu într-o zonă centrală, numărul de sendvişuri Big Mac care pot fi luate dintr-un salariu mediu lunar brut, rata criminalităţii, nivelul de educaţie al tinerilor adulţi, oportunităţile de angajare şi indexul fericirii. Toţi indicatorii menţionaţi sunt colectaţi de Alorix din date publice într-un exerciţiu care îşi doreşte să facă un clasament al celor mai bune state pentru tineri.
„Închirierea unui apartament este un pas esenţial pentru tinerii adulţi atunci când decid să îşi construiască o viaţă independentă, departe de familiile lor. Majoritatea generaţiei tinere tinde să se mute şi să locuiască în capitalele ţărilor lor de origine. Este important să închiriezi un apartament la un preţ rezonabil, care să nu îţi ocupe cea mai mare parte a salariului. O astfel de strategie îi poate ajuta pe tinerii adulţi să economisească bani, pe care îi pot cheltui pe călătorii în viitor.“
La acest capitaol, România stă bine, pentru că o chirie „mănâncă“ aproape 28% din salariul mediu lunar, mult sub cele 73% din Irlanda, de exemplu.
„Capitalele Letoniei, României, Austriei, Ungariei şi Greciei sunt considerate locurile cu cea mai mică parte din salariu care trebuie cheltuită pentru închirierea unui apartament. Cheltuirea unor fonduri mai mici pentru închirierea unui apartament le permite tinerilor adulţi să economisească bani, astfel încât să poată participa la diverse evenimente culturale locale, precum şi să călătorească în jurul lumii. Aceste aspecte pot extinde treptat graniţele culturale ale tinerei generaţii.“
România mai stă bine la un capitol şi anume la numărul de sendvişuri Big Mac pe care şi le poate permite cineva dintr-un salariu mediu brut.
„Adulţii tineri au o şansă mai mare de a economisi fonduri pentru călătorii, fără a neglija cheltuielile pentru nevoile de bază.“
Un alt factor care contează este indexul criminalităţii, acolo unde din nou România reuşeşte să obţină o notă mare. Problemelele majore sunt la capitorul educaţie, acolo unde statisticile europene arată că România are cel mai mic procent de tineri cu vârste de 25-29 de ani cu studii superioare, la nivelul UE.
„Procentul scăzut al tinerei generaţii care a obţinut o diplomă în aceste ţări (România, Ungaria, Italia, Cehia şi Bulgaria) este legat de o rată ridicată a abandonului şcolar şi de dorinţa de a studia în străinătate mai degrabă decât de a termina o universitate locală. Lipsa unei diplome de studii superioare poate duce la reducerea oportunităţilor de angajare.“ Efectul este în lanţ şi se vede în salarii mici, care mai departe anulează posibilitatea de a economisi sau de a fi implicat în activităţi de dezvoltare personală. Totodată, procentul mic de tineri cu studii superioare nu este un factor de motivare nici pentru instituţiile de învăţământ cărora le lipseşte diversitatea programelor de studii. Pe de altă parte, lipsa de adaptare a universităţilor este în sine un factor care alimentează acest procent. Cercul a devenit vicios.
Îngrijorător este că proporţia tinerilor cu studii superioare este cea mai mică din UE şi se află şi pe un trend descendent. Valoarea indicatorului pentru România, 22%, reprezintă aproximativ jumătate din media UE (42%), iar în ultimii ani a scăzut cu aproape 4%, în timp ce media UE a crescut cu 7%.
Sistemul educaţional din România pare să nu ţină pasul cu vremurile. Costurile ridicate ale educaţiei, lipsa de finanţare pentru universităţi şi, poate, percepţia că „facultatea nu te ajută să găseşti un job bun“ îi ţin pe mulţi tineri departe de sălile de curs. Apoi, există şi problema migraţiei. Mulţi dintre cei mai buni şi mai ambiţioşi tineri aleg să plece în străinătate, fie pentru studii, fie pentru cariere mai bine plătite.
La final, deşi există factori care recomandă România ca o ţară bună pentru a fi tânăr, informaţia trebuie luată cu un dram de sare într-un plan pe termen lung, situaţia din educaţie fiind cel mai mare motiv de îngrijorare. (ZF.ro)
