România are câțiva poli principali ai bunăstării economice: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța.
Pe ultimele locuri în clasament se află Botoșani, Vaslui și Călărași, potrivit unei analize realizate de economiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM), prezentată de Economedia.ro.
Această distribuție a bunăstării economice complică politicile guvernamentale de redistribuire a resurselor și influențează percepțiile cetățenilor privind echitatea.
Cercetătorii au utilizat cinci indicatori relevanți pentru 2023: PIB pe cap de locuitor, investiții străine directe pe cap de locuitor, bugetul reședinței de județ pe cap de locuitor, numărul întreprinderilor active pe o mie de locuitori și salariul mediu net lunar. Rezultatele arată că Bucureștiul domină în majoritatea indicatorilor, însă această performanță este influențată semnificativ de statutul său de capitală.
“Un factor important care influențează percepția dezechilibrelor economice între capitală și provincie este ”efectul de capitală”, care se manifestă prin avantajul pe care îl au capitalele naționale în atragerea investițiilor, datorită concentrării sediilor marilor companii și ale instituțiilor statului în aceste zone. Acest efect, de altfel natural, este amplificat de legea marilor contribuabili, care obligă cele mai mari companii să aibă sediul în București, astfel încât valoarea lor adăugată este contabilizată tot în PIB-ul capitalei. Astfel, investitorii și companiile preferă capitala pentru proximitatea față de guvern și alte instituții-cheie, ceea ce crește artificial PIB-ul orașului, fără a indica o valoare adăugată mai mare creată local”, explică Rácz Béla-Gergely, prodecan al FSEGA, Universitatea Babeș-Bolyai, conform sursei citate.
Discrepanțele mari dintre București și regiuni
Bucureștiul a atras 56% din totalul investițiilor străine directe din România în 2023 (64,7 miliarde de euro), în timp ce județul Cluj, al doilea pol economic, a beneficiat de doar 2,5% (2,9 miliarde de euro). Mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor în București (62.900 de euro) depășește cel al unor capitale europene precum Viena (50.400 de euro).
Deși Bucureștiul produce 24,7% din PIB-ul național, distribuția resurselor publice nu favorizează în mod disproporționat capitala, conform analizei RoEM. De exemplu, cheltuielile medii anuale ale administrațiilor locale din perioada 2020-2023 au fost de aproximativ 1.600 de euro pe cap de locuitor în Cluj-Napoca, 1.400 de euro în Timișoara și 1.200 de euro în București. Totuși, serviciile publice din capitală beneficiază de finanțări suplimentare din bugetul central, cum ar fi Metrorex sau Arena Națională, echilibrând astfel cheltuielile pe cap de locuitor.
“Aceasta sugerează că percepția locuitorilor din București conform căreia ei primesc proporțional mai puține servicii publice decât restul țării nu este complet justificată de date. Datele nu susțin nici ideea că orașele din provincie dispun de un buget mult mai mic pe cap de locuitor decât capitala, din cauza faptului că aceasta ar absorbi resursele”, afirmă Béla-Gergely.
Economiștii subliniază că este esențial ca politicile publice să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate prin alocarea fondurilor conform nevoilor reale. “România nu prezintă doar un model de dezvoltare bipol, ci se conturează această tripolaritate, care în multe cazuri complică politicile guvernamentale de redistribuire și influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor. Această tripolaritate, respectiv discrepanța percepțiilor populației privind bunăstarea societății în diferite regiuni ale țării s-a manifestat și în rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale”, afirmă Rácz Béla-Gergely.
De asemenea, este necesară transparența transferurilor între bugetele centrale și locale pentru a spori încrederea în instituții și a reduce percepțiile eronate privind distribuția resurselor.
“Bucureștiul beneficiază de un avantaj economic considerabil, însă acesta este în mare parte artificial, fiind influențat semnificativ de efectul de capitală. Distribuția resurselor publice, deși nu este întotdeauna perfect echitabilă, este mai echilibrată decât percepția generală. O prioritate importantă pentru anii următori trebuie să fie reducerea disparităților economice regionale. Problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin redistribuire, deoarece există anumite servicii publice care ar trebui să fie furnizate la același nivel de calitate în toate localitățile, inclusiv din perspectiva principiului egalității de șanse”, susține cercetătorul.
Pentru a sprijini regiunile mai puțin dezvoltate, economiștii recomandă investiții în infrastructură, digitalizare și dezvoltare tehnologică. (sursa)
