Care ar putea fi următoarea pandemie? Amenințarea vine tot din Asia: virusul Nipah, cu o rată a mortalității de până la 75%

• Virusul Nipah este una dintre primele 10 boli aflate în atenția Organizației Mondiale a Sănătății, despre care se crede că ar putea provoca o pandemie.
• Rata mortalității pentru cei infectați cu virusul Nipah este de până la 75% și nu există tratament împotriva lui.
• Oamenii de știință consideră că încălcarea habitatului liliecilor mărește probabilitatea răspândirii virusului, iar Asia se confruntă cu defrișări extinse.
• Liliecii sunt purtători de boli periculoase, dar ei au și un rol extrem de important în sănătatea umană. Prin consumul de insecte, ei reduc malaria.

În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) revizuiește lista agenților patogeni care ar putea provoca o urgență de sănătate publică, pentru a decide cum va acorda prioritate fondurilor de cercetare și dezvoltare, scrie BBC.

Între primele zece virusuri cu risc major pentru sănătatea umană, cu potențial epidemic și pentru care nu există vaccinuri se află virusul Nipah, transmis de o anumită specie de lilieci. Majoritatea bolilor care îi îngrijorează pe specialiști provin de la animale. În fapt, 75% dintre bolile nou apărute sunt zoonotice.

Următoarea amenințare vine tot din Asia

În Asia există un număr mare de boli infecțioase emergente. Regiunile tropicale au o biodiversitate bogată, ceea ce înseamnă că acestea sunt și o sursă însemnată de agenți patogeni, sporind șansele apariției unui nou virus. Creșterea populației umane și creșterea contactului dintre oameni și animalele sălbatice în aceste regiuni sporesc, de asemenea, factorul de risc.

Supaporn Wacharapluesadee este un expert vânător de viruși. Ea conduce Centrul de Științe ale Sănătății pentru boli Infecțioase al Crucii Roșii din Bangkok. În ultimii 10 ani, ea a făcut parte din Predict, un efort mondial de detectare și oprire a bolilor care se pot transmite de la animale la oameni.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare virusuri mortale este virusul Nipah, care este transmis prin liliecii frugivori (care se hrănesc cu fructe). Nu există tratament împotriva acestuia, iar rata mortalității pentru cei infectați variază de la 40% până la 75%, în funcție de locul unde apare focarul, spune Wacharapluesadee.

Există mai multe motive pentru care virusul Nipah este atât de sinistru. Are o perioadă lungă de incubație a bolii (la un caz a fost chiar de 45 de zile) ceea ce înseamnă că există o posibilitate ridicată pentru ca o persoană infectată să îl răspândească fără să știe că este bolnavă. Poate infecta o gamă largă de animale și poate fi transmis fie prin contact direct, fie prin consumul de alimente contaminate.

Persoanele infectate prezinta inițial simptome asemănătoare gripei, precum febră, dureri de cap, mialgie (durere musculară), vărsături și dureri de gât. Aceste simptome pot fi urmate de amețeală, moleșeală, o stare de conștiință alterată și semne neurologice care indică encefalita acută.

Expunerea este pretutindeni

Poate suna straniu, dar atâta vreme cât deasupra multor piețe din Asia atârnă liniștiți în copaci mii de lilieci frugivori, putem înțelege de ce oamenii și câinii vagabonzi sunt zilnic expuși la urina de liliac, după cum explică Veasna Duong, șeful unității de virologie de la laboratorul de cercetări științifice al Institutului Pasteur din Phnom Penh.

Dar piețele nu sunt singurele locuri unde oamenii pot veni în contact cu liliecii. În Cambodgia și în Thailanda, de exemplu, astfel de locuri pot fi zonele de închinare, școlile sau zonele de interes turistic.

Din 2013 până în 2016, Duong și echipa sa au lansat un program de urmărire GPS pentru a înțelege mai multe despre liliecii frugivori și virusul Nipah și pentru a compara activitățile liliecilor cambodgieni cu liliecii din alte regiuni. Două dintre aceste zone, care pot fi focare, sunt Bangladesh și India. Ambele țări au avut în trecut focare de virus Nipah, care sunt legate probabil de consumul de suc de curmal.

Noaptea, liliecii infectați pot zbura până la plantațiile de curmali și se pot înfrupta din seva crudă a copacilor. În timp ce fac asta, pot urina în vasul de colectare a sevei. Fără să știe, localnicii care cumpără a doua zi un suc de curmal de la un vânzător de pe stradă, se îmbolnăvesc și devin totodată purtători ai virusului. Duong și echipa sa au descoperit că în Cambodgia liliecii frugivori zboară până la 100 km în fiecare noapte pentru a găsi fructele.

În perioada 2001-2011 în Bangladesh au existat 11 focare de Nipah, 196 de persoane au fost detectate cu Nipah și 150 au murit.

Există și alte situații cu risc ridicat. Un îngrășământ popular în Cambodgia și Thailanda îl constituie fecalele de lilieci (numite guano), iar în zonele rurale cu puține posibilități de muncă, vânzarea excrementelor de lilieci poate fi un mod vital de câștigare a existenței.

Mulți recoltatori de guano nici nu știu ce riscuri implică activitatea lor. „Șaizeci la sută dintre persoanele pe care le-am intervievat nu știau că liliecii transmit boala”, spune Duong. Astfel, educarea localnicilor despre amenințările pe care le prezintă liliecii ar trebui să fie o inițiativă majoră.

Intervenția omului în habitatul animalelor are efect de bumerang

Răspândirea agenților patogeni zoonotici se accelerează prin defrișări, prin urbanizare și prin intensificarea agriculturii. Șaizeci la sută din populația lumii trăiește în regiunile din Asia și Pacific, iar urbanizarea rapidă este un proces încă în desfășurare. Potrivit Băncii Mondiale, aproape 200 de milioane de oameni s-au mutat în zonele urbane din Asia de Est între anii 2000 și 2010.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că incendiile forestiere și seceta locală au scos liliecii din habitatul lor natural și i-au forțat să vină spre pomii fructiferi, care sunt cultivați în aceleași ferme unde se cresc și porci.

În condiții de stres, s-a dovedit că liliecii elimină mai mulți viruși. Fiind forțați să se mute și venind în contact strâns cu o specie cu care în mod normal nu ar interacționa, liliecii ajung să transmită virusul porcilor și aceștia, mai departe, fermierilor.

Asia găzduiește aproape 15% din pădurile tropicale ale lumii, dar este printre zonele cu cel mai ridicat grad de distrugere a biodiversității din lume. Multe păduri sunt distruse și sunt transformate în plantații, destinate producerii uleiului de palmier, dar și creării de zone rezidențiale și de spații pentru creșterea animalelor.

Liliecii adăpostesc o serie de boli periculoase, Nipah și Covid-19, dar și Ebola și SARS. S-a pus întrebarea dacă nu cumva pur și simplu ar trebui eradicați. Putem face asta, însă doar dacă vrem să înrăutățim lucrurile, spune Tracey Goldstein, directorul laboratorului Proiectului Predict.

„Liliecii au un rol ecologic extrem de important”, spune Goldstein. Ei polenizează peste 500 de specii de plante. De asemenea, ajută la menținerea sub control a numărului insectelor, jucând un rol extrem de important în reducerea numărului bolilor la oameni. Ei reduc de exemplu, malaria, prin faptul că se hrănesc cu țânțari, spune Goldstein.

Deoarece virusul Nipah este atât de periculos, guvernele din întreaga lume consideră că are potențial de bioterorism și doar câteva laboratoare din întreaga lume au voie să îl cultive și să îl stocheze.

Duong și Wacharapluesadee speră să continue să colaboreze pentru a combate virusul Nipah în Asia de Sud-Est, iar cei doi au elaborat împreună o propunere de supraveghere a virusului Nipah în regiune. Ei intenționează să îl prezinte Agenției de Reducere a Amenințării la adresa Apărării, o organizație guvernamentală din SUA, care finanțează lucrări destinate reducerii amenințărilor reprezentate de agenții bolilor infecțioase. (alephnews.ro)