Serialul „Evoluția economică a României în ultimele trei decenii” continuă cu prezentarea județului Bihor, unul dintre cele mai cosmopolite regiuni ale țării noastre, scrie Florian Saiu în capital.ro.

Care erau, în urmă cu trei decenii, principalele repere economice ale județului? Care erau îndeletnicirile/ activitățile care-i conturau profilul economic și cum arată acesta astăzi? Un răspuns amănunțit la toate aceste mirări am identificat în Strategia de dezvoltare durabilă pentru județul Bihor (2014-2020): „Economia judeţului Bihor se bazează în prezent pe fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice, dar şi pe industria încălţămintei şi a pielăriei, ambele domenii de activitate fiind orientate spre export. Alte industrii, precum cea extractivă, au cunoscut un declin sever în ultimele două decade, doar exploatarea petrolului fiind la un nivel stabil, înregistrându-se chiar interes pentru prospecţiuni în zonă”.

Agricultura? A rămas aceasta o ramură de bază, mai ales dacă ținem cont de faptul că aproape jumătate din populație e concentrată în mediul rural? „Sectorul agricol a cunoscut de asemenea o contracţie în perioada post-decembristă, o contracție cauzată de restructurarea unor mari unităţi de procesare. În ultima perioadă se înregistrează o revenire, în special în partea de câmpie a judeţului, o dată cu dezvoltarea susţinută a unor agenţi economici din industria agro-alimentară. Cu toate acestea, sectorul primar rămâne un domeniu departe de potenţialul estimat”.

Per ansamblu, a evoluat sau a involuat în timp, din 1990 până în prezent, economia acestei regiuni? Și mai concret: cum a fost influențată bunăstarea populației de fluctuațiile economice? Se trăia mai bine atunci, în postcomunismul imediat, sau se trăiește mai bine astăzi, în această interminabilă tranziție postcomunistă? Care ar fi resorturile acestor diferențe?

Principala vulnerabilitate

Lămuririle, diluate, au venit tot prin intermediul „Strategiei…” elaborate de angajații Consiliului Județean Bihor: „Sectoarele economice cele mai dezvoltate astăzi sunt cele ce valorifică atât poziţia în apropierea graniţei de vest, cât şi avantajele folosirii unei forţe de muncă ieftine. Drept dovadă, judeţul Bihor se numără printre judeţele cu cele mai mari exporturi însă şi cele cu cel mai mic nivel mediu salarial”. Cu alte cuvinte, firmele bihorene exportă scump, în Vest, dar își plătesc angajații „subțire”, ca în România. „Aceasta reprezintă principala vulnerabilitate a bazei economice locale, fiind sensibilă la decizii de relocalizare a investitorilor în funcţie de criterii de cost şi mai puţin pe baza unor avantaje competitive locale”.

Soluții? „Se impune o prioritizare a măsurilor menite să crească valoarea adăugată a industriilor ce compun baza economică locală şi să crească retenţia acestora”. Vag, mult prea vag … Potrivit Stretegiei de dezvoltare citate anterior structurile de sprijin pentru afaceri au fost dezvoltate în special în zona metropolitană Oradea (cu o serie de parcuri industriale deschise sau în proiect), cu rezultate pozitive, dar și la Rieni, Sudrigiu și Ștei, unde o importantă investiție privată a atras și o mare parte din forța de muncă din zonă. La acestea se adaugă şi o serie de incubatoare de afaceri dezvoltate cu fonduri europene însă cu o ofertă limitată de servicii şi impact scăzut.

De remarcat că judeţul Bihor este al doilea ca mărime, din punct de vedere al PIB-ului, din Regiunea Nord Vest şi al 10-lea în topul judeţelor, din punct de vedere al contribuţiei la PIB-ul naţional. „Evoluţia PIB-ului a fost una pozitivă pe parcursul ultimei decade, fiind înregistrată o scădere doar în perioada de criză financiară (începând cu anul 2009), recuperată însă în cursul anului 2010. Se remarcă o creştere a disparităţilor intra-regionale în cadrul Regiunii Nord – Vest, în sensul că rata de creştere a PIB-ului pentru Cluj şi Bihor a fost superioară celorlalte judeţe, mărindu-se decalajul de dezvoltare dintre acestea”, se mai arată în Strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020.

Cifre impresionante

Mai mult: „Industria tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor din Bihor încorporează peste 28% din cifra de afaceri totală din România din acest domeniu, iar la nivel de regiune, judeţul Bihor se regăseşte pe poziţia a doua după judeţul Cluj, contribuind cu două cincimi la cifra de afaceri totală a Regiunii Nord – Vest”. Impresionant, nu? Și asta nu este totul: „Din punct de vedere al numărului de firme, judeţul Bihor cuprinde aproape 3% din firmele din domeniul TIC la nivel naţional şi 28% din firmele de profil din regiune. Peste 20% din forţa de muncă ocupată în industria TIC din România şi peste 62% din cea a Regiunii Nord Vest este concentrată în judeţul Bihor”.

Industria TIC a înregistrat o evoluție continuă, la nivelul ţării existând o creştere de 81%. „Cea mai impresionantă creştere însă – susțin reprezentanții Consiliului Județean Bihor – a avut loc în regiunea Nord – Vest (240%), dar şi în judeţul Bihor (115%), resimţindu-se în mod semnificativ impactul investiţiilor companiei Nokia în județul Cluj”. Retragerea celor de la Nokia de pe piaţa românească, consumată în 2011, a avut un impact negativ considerabil, în special în Regiunea Nord-Vest, inclusiv în judeţul Bihor. Una peste alta, tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor din Bihor s-a înscris în trendul crescător naţional al cifrei de afaceri din acest domeniu.

În județul Bihor se regăsesc zece orașe (din care patru municipii: Oradea, Salonta, Beiuș și Marghita), cărora li se adaugă optsprezece localități suburbane și nouăzeci și unu de comune (430 de sate), în total 458 de așezări distincte. Cel mai mare oraș – Oradea – este populat de 221.796 de locuitori.

Populația, scădere ușoară

Județul Bihor, numit și Țara Crișurilor, este situat în partea de nord-vest a României, pe cursurile râurilor Crișul Repede și Crișul Negru. În vest este mărginit de Câmpia Tisei (Ungaria), iar în est de Munții Apuseni. Are o suprafață de 7.539 km pătrați și o populație de 616.264 (potrivit datelor de la începutul anului 2020, furnizate de Institutul Național de Statistică), în scădere ușoară față de anii precedenți.

Cu 7.539 de kilometri pătrați, județul Bihor acoperă 3,2% din supafața totală a României.

173.807 era numărul salariaților din județul Bihor în august 2020, conform informațiilor oferite de Institutul Național de Statistică

2,0% era rata șomajului în județul Bihor în august 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

preluare din capital.ro autor: Florian Saiu

sursa foto: cubocanciiprinromania.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.