Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică şi mai acută anul viitor, după ce va utiliza rezervele de gaze naturale pentru a trece de frigul acestei ierni, a declarat miercuri, 5 octombrie, Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
Ţările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitatea lor, după ce Rusia a tăiat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina.
Preţurile gazelor, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece ţările concurează pentru a cumpăra gaze naturale lichefiate (GNL) şi alte alternative la livrările de gaze prin conductele ruseşti.
Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al preţului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de naţiuni, deoarece unele ţări se tem că ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.
”Cu depozitele de gaze pline în proporţie de aproape de 90%, Europa va supravieţui iernii viitoare cu doar câteva vânătăi, atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, director general al AIE.
Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care în trecut se baza pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitele trebuie reumplute, după ce cererea mare din timpul iernii le va epuizat= la 25%-30%.
”Iarna aceasta este dificilă, dar iarna viitoare poate fi foarte dificilă”, a spus Birol jurnaliştilor din Finlanda.
Guvernele europene au luat măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul preţurilor mai mari şi, miercuri, Germania a declarat că va subvenţiona facturile pentru energie de anul viitor plătind puţin sub 13 miliarde de euro pentru tarifele de utilizare percepute de cele patru companii care gestionează reţele de transport de înaltă tensiune.
Tarifele fac parte din facturile de energie electrică, reprezentând aproximativ 10% din costurile totale pentru clienţii cu amănuntul şi o treime pentru companiile industriale din sectoare precum oţelul sau produsele chimice.
Până la izbucnirea războiului din Ucraina, la sfârşitul lunii februarie, conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică, care se întinde din Rusia până în Germania, a fost una dintre principalele surse de gaze ale Europei de Vest.
Nord Stream 1 cuprinde două conducte separate, la fel ca şi Nord Stream 2, care a fost umplut cu gaze, dar nu i s-a permis niciodată să livreze în Europa, deoarece Germania a suspendat autorizaţia chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie.
Trei dintre cele patru conducte au fost dezactivate de ceea ce Occidentul şi Rusia spun că a fost sabotaj, care a cauzat scurgeri uriaşe, iar autorităţile daneze au spus că a patra conductă a fost depresurizată marţi. (sursa)
