Haideți să vedem cine mai are cotă unică și cine are impozit progresiv.
Ni se spune mantra: impozitul progresiv e comunism, scrie Vasile Ernu.
Cum de 30 de ani luptăm cu regimul comunist că nu a mai rămas piatră pe piatră – noi am ales partea bună: suntem în blocul țărilor anticomuniste. Avem deja o țară ca afară.
Iată (cu albastru! – n.r.) blocul țărilor anticomuniste cu impozit unic care rezistă în fața inamicului comunist (cu roz și roșu – n.r.).
Țările comuniste precum SUA, Anglia, Germania, Franța și tot UE, au impozit comunist progresiv. Noi nu ne predăm! Rezistăm. Suntem de partea bună a istoriei, alături de Bolivia, Madagascar, Arabia Saudită sau Mongolia…
Dacă introduc impozit progresiv comunist ieșim în stradă: România – zonă liberă de comunism. Suntem dispuși să ne privatizăm părinții, copiii, aerul și prostia. Vom merge până la capăt!
Decembrie 2023: După ce laudă eforturile României pentru creșterea economică din 2023 și tentativele fiscale de reducere a deficitului bugetar, Fondul Monetar Internațional (FMI) spune într-un act cu concluziile pe acest an despre țara noastră că eforturile de până acum nu sunt chiar de ajuns. Ne recomandă să strângem mai mult politica fiscală și că după ce eliminăm facilitățile fiscale pentru anumite venituri, ar trebui să trecem la impozitarea progresivă.
Economia României s-a descurcat relativ bine în perioade dificile. Creșterea economică, deși a încetinit, rămâne destul de robustă și mai ridicată decât în majoritatea țărilor cu care România se compară.
Inflația a avut niveluri mai scăzute decât în țările din Europa Centrală și de Sud-Est, și, deși e încă la un nivel ridicat (8% – n.r.) scade treptat.
Procesul convergență către nivelurile de venituri personale din Europa de Vest continuă. Estimarea e că creșterea economică va reveni ușor în 2024 și că se va întoarce la rata potențială a țării pe termen mediu.
O escaladare a războiului din Ucraina, o posibilă slăbire a activității în întreaga Europă sau o încetinire bruscă la nivel mondial ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente.
Continuarea creșterii salariilor în România ar putea întârzia scăderea inflației. Nu în ultimul rând, anul electoral ar putea face dificilă realizarea consolidării fiscale (reducerea deficitului bugetar) și a reformelor structurale în 2024.
Deficitul fiscal mare face România vulnerabilă. Capacitatea de a răspunde la evoluții nefavorabile este limitată de un deficit bugetar structural (cheltuielile fixe cu funcționarea statului și cu pensiile n.r.) mult peste un nivel sustenabil.
Abordarea acestui aspect reprezintă o prioritate-cheie. Sunt necesare eforturi continue pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și colectării impozitelor. Soluția la presiunile mari de cheltuieli pentru a combaterea sărăciei și creșterea productivității impun creșterea veniturilor fiscale.
Pachetul fiscal adoptat recent aduce îmbunătățiri în politica fiscală și ar contribui la reducerea deficitului fiscal în 2024, dar va fi nevoie de mai mult.
Reducerea unor scutiri de impozite reprezintă un pas înainte. Cu toate acestea, unele măsuri, în special, impozitul pe cifra de afaceri, nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate.
Este nevoie și de alte reforme fiscale pentru a obține venituri suplimentare de cel puțin 2% din PIB, necesare pentru a plasa deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu.
Simplificarea TVA și a impozitelor pe venitul personal (inclusiv închiderea breșelor și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odată atins acest obiectiv, ar trebui luată în considerare reintroducerea impozitării progresive a veniturilor.
Politica fiscală și cea de cheltuieli vor trebui să devină mai previzibile. Anunțarea cu mult timp înainte a schimbărilor fiscale ar ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la schimbări.
Cheltuielile pentru pensii și salariile din sectorul public ar trebui să fie stabilite pe o traiectorie sustenabilă, așa cum este prevăzut în PNRR. Noul proiect de lege privind pensiile ajută la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar va genera costuri fiscale inițiale care ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Este necesară o implementare treptată a noilor costuri. (sursa)
