Patrick Andre De Hillerin: În județul Bihor există o localitate pe nume Aleșd. Oraș cu puțin peste 10.000 de locuitori. Sau puțin sub. În componența UAT Aleșd se mai află satele Pădurea Neagră, Peștiș și Tinăud.
Aleșdul n-a dat lumii prea multe personalități născute în localitate. Cu excepția comunistei Ecaterina Deliman, care a fost deputat în Marea Adunare Națională, istoria nu prea consemnează pe altcineva. Deși istoria e nedreaptă, căci din Aleșd a placat în politică Ilie Gavril Bolojan, care a fost consilier local în urbe timp de două mandate, între 1996 și 2004.
Nici cu prea multe evenimente istorice nu se poate lăuda Aleșd. În 1904 aici a avut loc o importantă, pentru vremea aia, mișcare țărănească. O răscoală, cum ar veni, la care au participat aproximativ 5.000 de țărani nemulțumiți de guvernul de la Budapesta. E greu de crezut că Aleșd avea o asemenea populație, așa că probabil mulți fuseseră aduși cu autocarele. Sau cel puțin așa ar fi zis propaganda oficială a vremii, dacă ar fi avut know-how-ul de azi.
Prezentul a adus în Aleșd o nouă răscoală, mai mică, în sudul orașului, de când zona are, din nou, grof.
Master Planul General de Transport
al României, elaborat pe la începutul deceniului trecut și aprobat prin Hotărâre de Guvern în 2016, prevede o centură care să ocolească Aleșd, prin extravilan, pe o lungime de 7,7 km.
Construirea centurii Aleșd, cea prinsă în Master Plan, a și fost scoasă la licitație în 2013 și adjudecată în 2014, pentru o valoare totală de 82.595.428 de lei + TVA, adică aproximativ 2.000.000 de euro + TVA.
În 2016, însă, contractul a fost reziliat.
Anii au trecut, Master Planul nu s-a modificat, centura Aleșd nu s-a construit.
În 2019, proiectul centurii Aleșd, cea de 7,7 kilometri
care urma să treacă prin extravilan, ocolind complet localitatea, fusese depus spre finanțare din fonduri europene, prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare), cu un cost estimat de 195.964.531 de lei, din care bani europeni ar fi fost 166.569.851 de lei.
În decembrie 2020, proiectul se afla încă în evaluare.
Dar n-a mai fost nevoie, pentru că județul Bihor, care era beneficiarul proiectului, avea, din octombrie 2020, grof nou.
Plecat de la Primăria Oradea
și ajuns, în urma alegerilor, președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan, ca vechi cunoscător al Aleșdului, a avut o idee complet diferită de cea a Master Planului General de Transport al României. Așa că în locul centurii care ocolea cu adevărat orașul, la dorința expresă a micului administrator-minune, a apărut o nouă variantă de centură. Una care trece, uite-așa, fix printre casele oamenilor, în plin intravilan al orașului.
Îl știți pe domnul Bolojan, cel puțin din presă și de pe la influențări: e un mare econom cu banii statului. De aia, probabil, a și gândit o variantă ocolitoare care nu ocolește, ci străpunge. Pentru că e mai ieftin.
Oare?
Față de prețul de 2 milioane de euro/km al variantei extravilane, varianta intravilană a lui Bolojan costă 4,2 milioane de euro/km.
Așa vrea Domnul,
ăsta este singurul argument real pentru care un drum care ar fi trebuit să treacă prin afara orașului Aleșd a ajuns să treacă, pe o lungime de 1,7 kilometri, printre casele oamenilor. Casele alea sunt acolo construite cu acte în regulă, în baza unor planuri urbanistice, pe vremea când nimănui nu-i trecuse prin cap să dirijeze traficul greu prin sufrageriile și dormitoarele oamenilor.
Și, totuși, o economie se face: în loc de 7,7 kilometri, cât avea varianta inițială, adevărata centură, drumul lui Bolojan are doar 5,9 kilometri.
Dacă APTOR n-ar fi cheltuit cinci milioane de euro doar până în 2019 pentru promovarea lui Ilie Bolojan, poate că ar fi fost bani pentru ca centura Aleșd să se construiască pe traseul corect. Dar despre asta vom reveni săptămâna viitoare, căci fanteziile de drumar neîmplinit ale lui Bolojan s-ar putea să-i coste pe bihoreni mai mult decât cred. (catavencii.ro)
