ZF.ro: În România sunt 2.862 de comune ♦ Peste 50% dintre ele nu sunt conectate la rețeaua de gaz ♦ Formele de asociere intercomunitară sunt o alternativă la reforma administrativă care presupune comasarea comunelor.

Priorităţile mediului rural sunt încă reprezentate în mare parte de nevoia pen­tru infrastructuri pri­mare, întrucât un procent de 40% din mediul rural este lipsit încă de reţeaua de apă şi canalizare, iar necesarul de investiţii se ridică la 20 de miliarde de euro, a explicat Valentin Ivan, primar al comunei Sadu, din judeţul Sibiu, respectiv vice­preşe­dinte al Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).

„Discutăm în baza unor statistici puse la dispoziţie de un studiu pro­fund al Băncii Mondiale, care a făcut o analiză a sistemelor integrate de apă şi canalizare la nivelul României şi dis­cutăm de o nevoie de investiţii pen­tru 40% din zona rurală. (…) Aproape 70% din bugetul total al PNRR ar trebui să fie destinat acestei com­ponente, ceea ce înseamnă că ne­voia este mai mare decât oferta“.

Astfel, acesta a suţinut că ne­cesarul de investiţii se ridică la 20 de mi­liarde de euro, iar comunele speră ca statul să identifice un mix de opor­tu­nităţi înspre mai multe programe prin care să fie finanţată acastă nevoie.

„Nădăjduim pe complementa­rita­tea programelor operaţionale din exer­ciţiul financiar 2021-2027, Planul Naţional Strategic şi programul guvernamental, astfel încât să fie eliminată această lipsă de asigurare a resurselor de finanţare în ceea ce priveşte acest domeniu vital, care ţine de convieţuire“.

Asociaţia care reprezintă circa 2.200 dintre cele 2.862 de comune din România speră ca viitoarele axe pe fonduri europene să le dea o şansă şi localităţilor cu sub 2.000 de locuitori, care nu au reuşit să se încadreze pe cadrul multianual anterior.

„Discutăm încă de localităţi care au fost văduvite în exerciţiile finan­cia­re trecute. (…) PNRR este o oportu­nitate pentru că elimină acest prag al sta­tuării criteriilor de eligibilitate pen­tru comunele sub 2.000 de locuitori şi încă sperăm că va fi o nouă etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Locală care să vină cu adresabilitate şi către introducerea reţelelor de apă şi canalizare în mediul rural, şi cu soluţii alternative de energie termică“.

Prin urmare, comunele au prio­ri­tăţi care nu se aliniază neapărat cu pla­nu­rile stabilite la vârful UE, însă aceste nevoi primare nu mai pot fi amânate.

„Suntem astăzi în situaţia în care Europa vine cu un program nou, în ceea ce priveşte Green Deal, o Europă verde, o Europă digitală, iar noi pe zona rurală încă trebuie să facem faţă nevoilor legate de infrastructurile de apă, canalizare, gaz şi uneori şi electricitate“.

În ceea ce priveşte extinderea reţelei de gaz, vicepreşedintele ACoR a subliniat că peste 50% dintre comunele din România nu sunt conectate la reţeaua de gaz, într-un moment în care Europa deja priveşte gazul doar ca pe un element de tranziţie.

„Recomandările europene ne duc către soluţii de energie verde, dar cred că noi ca autorităţi ar trebui să avem o abordare în care prioritate să aibă aceste aspecte privind soluţiile tehnice raportate la soluţiile inovative şi de energie alternativă“.

Reprezentantul comunelor din România nu a oferit cifre referitoare de nevoia actuală de electrificare la nivelul mediuui rural, însă a menţionat că ar fi vorba de „un procent foarte scăzut“. Totodată, Valentin Ivan a recunoscut importanţa extinderii accesului la internet la sat.

Referitor la promisiunea numită PNRR, invitatul a explicat că, cel mai important aspect ţine de ghidurile de finanţare, de simplificarea procesului de absorbţie, în special prin eliminarea avizelor care nu sunt neapărat necesare şi, în final, simplificarea tuturor procedurilor.

„Dacă de la nivelul cel mai înalt al statului şi până la ultima autoritate publică s-ar crea acest mecanism în care să fie procedurile simplificate, timpii de răspuns să fie conform angajamentelor şi intervenţia statului să nu submineze acest ciclu de predictibilitate, putem discuta chiar de un lanţ scurt ca o oportunitate majoră în creşterea graduui de absorbţie a fondurilor europene din exerciţiul financiar viitor“.

Cum văd comunele o reformă administrativă?

Discuţia despre o eventuală reformă administrativă a existat constant în ultimii ani, dar în prezent trecem printr-una dintre perioadele în care diverşi lideri politici au reaprins această dezbatere. Spre exemplu, conducerea oraşului Buzău va face anul acesta un referendum pentru unirea oraşului cu comuna Ţinteşti, în vederea dublării suprafeţei municipiului.

„Eu m-aş duce mai degrabă spre o descentralizare în prima etapă, iar acest proces este foarte serios abordat de către autorităţile publice şi ACoR este un militant în domeniu. Vă putem da exemple în care o abordare de cooperare intercomunitară poate fi o alternativă vizavi de politica de reorganizare care propune reducerea numărului de comune“.

Concret, ACoR propune o abordare care să nu plece de la o ţintă referitoare la numărul de comune, ci una care pleacă de la eficienţa administrativă. Valentin Ivan a susţinut că UAT-urile pot coopera eficient fără să fie nevoie de comasări sau de o reducere semnificativă a numărului de comune – aşa cum se discută în acest moment.

„Discutăm de zonele metropolitane, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, care au ca obiect principal serviciile publice şi putem discuta chiar de transport public în comun, infrastructură de apă şi canalizare în care urbanul cu rural au făcut această formă de asociere pe lângă operatorii regionali pentru a obţine extinderea reţelelor de apă şi canalizare, cât şi creşterea calităţii acestora“.

Practic, modelul acesta de servicii publice contractate la comun între un oraş şi mai multe comune din jurul acestuia se aplică deja în anumite zone din România, iar Valentin Ivan susţine că este un model care ar putea fi replicat şi aprofundat, ca alternativă la reforma administrativă propusă de politicieni precum Constantin Toma, primarul Buzăului, sau Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor.

„Dacă discutăm atât de regionalizare, cât şi de o formă de reorganizare administrativă, ar trebui să avem o analiză foarte riguroasă a efectelor pozitive rezultate implicit din politica de reorganizare, din acest proces de asociere intercomunitară şi de cooperare, şi după să putem face o analiză care să ne conducă sau nu spre o comasare a comunelor din România“.

Pe de altă parte, reprezentantul comunelor din România susţine conceptul de zonă metropolitană ca fiind „cel mai corect mecanism de dezvoltare periurbană, raportat la centrul unei municipalităţi“.

„Astăzi avem multe exemple în care zonele perirubane sunt într-o dezvoltare economică activă odată cu dezvoltarea de parcuri industriale, malluri şi magazine mari în proximitatea municipalităţilor.“

Formele de asociere intercomunitară ar putea fi răspunsul şi pentru dezvoltarea de parcuri industriale în vederea atragerii de investitori, mai ales că oraşele au o problemă de terenuri, în timp ce comunele au o problemă de atractivitate şi competitivitate.

„Nevoia reală de dezvoltare a parcurilor industriale la scară mică, medie sau mare pentru dezvoltare economică este acerbă la nivelul României şi statisticile spun că în acest moment doar 30% din nevoia reală este asigurată“. (zf.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.