- Cu un președinte absent și un prim-ministru demis de Parlament, tulpina Delta face ravagii în România, țara membră a Uniunii Europene cu cel mai scăzut procent din populație vaccinat împotriva Covid-19.
- Încă din data de 27 iunie, Comisia Europeană a semnat un contract cadru pentru anticorpi monoclonali.
- Acest tratament e eficient pentru bolnavii Covid-19 cu forme medii de boală și trebuie administrat în primele 10 zile de la apariția simptomelor.
- Din cauza numărului mare de îmbolnăviri, cererea e uriașă.
- 134 de spitale din țară au primit fiole. Vezi întreaga listă în link-ul de la sfârșitul articolului.
Cu sute de decese pe zi și peste 19.000 de bolnavi în spitale, sistemul sanitar e în colaps, iar în urmă cu mai mult de o săptămână, Guvernul a cerut declanșarea mecanismului european de protecție civilă pentru medicamente și echipamente de oxigen.
În data de 12 octombrie, o aeronavă militară de transport a adus din Italia, regiunea Lombardia, grav lovită de pandemie, un număr de 5.206 fiole de anticorpi monoclonali, o donație umanitară pentru țara noastră.
În jurul acestora s-a creat o adevărată “isterie”, rudele pacienților internați au luat cu asalt spitalele, cerând ca bolnavilor să le fie administrat “tratamentul minune”.
“Specialiștii” în teorii conspiraționiste au început să posteze mesaje despre “puterile miraculoase” ale anticorpilor, iar antivacciniștii s-au năpustit și ei, considerând tratamentul mai bun ca vaccinul.
Ministerul Sănătății a avut nevoie de două luni ca să adauge anticorpii în protocolul de tratament
În luna aprilie 2021, la două luni după aprobarea de către FDA (agenția americană a medicamentului), și EMA, cea europeană, într-un ordin emis de Ministerul Sănătății prin care se adaugă actualizări la “protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2” se stabilesc și procedurile folosirii anticorpilor monoclonali.
“…asemenea altor medicații antivirale, eficiența depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 10 zile, când de multe ori replicarea virală a diminuat semnificativ și începe producerea de anticorpi specifici de către pacient”, se arată în ordinul ministerului.
“Întrucât în cazul pacienților care evoluează spontan favorabil asumarea riscurilor legate de utilizarea lor nu se poate justifica, este necesar să fie identificați pacienții cu risc important de evoluție severă, aceștia fiind cei care ar putea avea un beneficiu din administrarea acestui tratament”, se precizează în document.
“Se consideră în prezent că indicația de utilizare este pentru pacienții cu forme ușoare sau medii care au factori de risc semnificativi pentru evoluția severă a COVID-19, de preferat în primele 3 zile de la debutul simptomelor”, se subliniază în protocolul de tratament emis de Guvern.
De la aprobarea protocolului de tratament și până la intrarea în țară a primilor anticorpi monoclonali au trecut șase luni.
“În afara studiului clinic de anul trecut, niciun alt pacient nu a mai fost tratat până acum cu anticorpi monoclonali anti-spike”, a declarat pentru SpotMedia.ro medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș din București.
De asemenea, un medic de la Spitalul Floreasca din București, dar și unul de la un spital Covid din țară au confirmat pentru SpotMedia.ro că nu au folosit și nu au avut niciodată la dispoziție un astfel de tratament.
Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara a anunțat prin medicul Vasile Musta că tratamentul va fi disponibil pentru pacienții din acest oraș, începând cu luna noiembrie.
Primii bani aprobați de Guvern pentru achiziția de anticorpi monoclonali, la șapte luni de la autorizarea tratamentului
În data de 29 septembrie, când impactul valului 4 de pandemie începuse să facă ravagii, Guvernul României a aprobat primele fonduri pentru achiziția de anticorpi monoclonali și alte medicamente din protocolul de tratament.
“Fondurile ne vor da posibilitatea de a achiziționa cantitățile suficiente până la sfârșitul anului de Tocilizumab, Remdesivir și anticorpi monoclonali. Necesarul a fost stabilit de comisia de boli infecțioase a Ministerului Sănătății”, a declarat atunci ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila.
Suma aprobată a fost de 77 de milioane de euro.
Comisia Europeană a semnat până acum două contracte cadru pentru achiziția de anticorpi monoclonali “anti-spike”, unul cu compania Glaxo Smith Kline, în data de 27 iunie 2021, iar cel de-al doilea, cu compania Eli Lilly, în data 21 septembrie 2021.
“În temeiul contractului-cadru de achiziție comună…, statele membre pot achiziționa produsul… dacă și atunci când este necesar, după ce produsul a primit fie o autorizație de introducere pe piață condiționată la nivelul UE din partea Agenției Europene pentru Medicamente, fie o autorizație de utilizare în situații de urgență în statul membru în cauză”, se arată în comunicatele Comisiei Europene.
Problema a fost că reprezentanții Guvernului n-au făcut nimic, cel puțin patru luni, pentru a folosi facilitățile puse la dispoziție de instituțiile europene pentru a achiziționa un tratament care dă rezultate la pacienții cu forme de manifestare a bolii de gravitate medie.
Cele 5.206 de fiole cu anticorpi monoclonali pot trata 2.603 pacienți, fiecare bolnav având nevoie de tratament intravenos cu două fiole de substanță, conform informațiilor publicate de Ministerul Sănătății.
“Repartizarea (anticorpilor – n.red.) s-a realizat în conformitate cu deciziile comisiei de boli infecțioase și a ținut cont de rata de infectare la mia de locuitori din localitate, numărul de pacienți internați și cel al personalului medical specializat pentru administrare, disponibil în unitățile sanitare”, se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.
