ZF.ro: Suprafaţa împădurită a României este în creştere în ultimele două decenii, dar mai redusă cu un milion de hectare faţă de acum un secol.
♦ „Suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării. Media europeană este de 32%“, se arată în raportul din 2020 al Ministerului Mediului privind starea pădurilor României.
Acţionari suedezi, finlandezi şi câteva primării de comune se numără printre cei mai mari proprietari de suprafeţe împădurite în România, un domeniu unde „stocul“ a ajuns să numere, la finalul anului trecut, 6,4 milioane de hectare.
„Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură nu deţine un top oficial al proprietarilor de păduri, persoane fizice sau juridice. Codul silvic legiferează obligaţia tuturor proprietarilor de pădure, indiferent de suprafaţa de pădure deţinută, de a asigura respectarea regimului silvic, un astfel de top nefiind relevant pentru actele decizionale ale autorităţii“, au transmis reprezentanţii Ministerului Mediului la solicitarea ZF care a cerut lista celor mai mari 50 de proprietari de păduri din România. Deşi o astfel de listă nu există, conform oficialilor, a fost pus la dispoziţie un top cu cei mai mari zece proprietari.
Printre aceştia, imediat după statul român, care deţine prima poziţie, cu o suprafaţă de peste 3 milioane de hectare, administrată prin Romsilva, se află Ingka Investments Forest Assets, companie deţinută, potrivit platformei Termene.ro, de Ingka Investments România, având ca unic acţionar o companie cu sediul în Ţările de Jos. Grupul olandez Ingka este partener strategic al grupului suedez Ikea, cunoscut pentru reţeaua de magazine cu acelaşi nume.
„Grupul Ingka operează magazinele de retail Ikea şi centrele Ikea, iar prin intermediul filialei de investiţii Ingka Investments, deţine păduri în mai multe ţări. Ingka Investments nu face parte din compania care desfăşoară activităţile de proiectare şi producţie a mobilierului Ikea – şi anume Inter Ikea Group –, care este responsabilă de aprovizionarea cu materii prime precum lemnul pentru toate produsele Ikea“, au explicat reprezentanţii Ikea pentru ZF.
Ei au adăugat că activităţile de exploatare sunt planificate cu zeci de ani înainte, iar prin practicarea silviculturii responsabile se preocupă de impactul asupra biodiversităţii.
„Ne asigurăm întotdeauna că recoltăm mai puţini copaci decât volumul celor care sunt în creştere.“
În rândul celor mai mari zece proprietari de suprafeţe împădurite, conform datelor Ministerului Mediului, figurează şi primăria Maieru, comună din judeţul Bistriţa-Năsăud. Primăria a dobândit pădurile în perioada 2000-2005, conform angajamentelor silvice, iar acestea sunt administrate de Ocolul Silvic Maieru.
„Masa lemnoasă pusă în valoare este exploatată în regim silvic de agenţii economici din zonă, în urma licitaţiei, folosită ca lemn de construcţie, lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor, tocătură etc.“, au spus reprezentanţii Ocolului Silvic la solicitarea ZF.
Ceilalţi proprietari nu au răspuns solicitării sau nu au putut fi contactaţi. Din clasamentul ministerului mai fac parte Forestum Romwood, denumirea veche a companiei Greengold Romwood, deţinută de Greengold Group, cu acţionariat suedez. În vara anului 2015, o firmă din jurul grupului Greengold, respectiv Greengold European Capital, a fost implicată în vânzarea unei suprafeţe de 33.600 de hectare de pădure din România către retailerul Ikea.
Tot Greengold Group deţine şi compania Greengold Timberlands 3 SRL, cu peste 21.000 de hectare de pădure.
„Suntem o echipă de silvicultori români care, în parteneriat cu silvicultori suedezi, a dezvoltat, începând din anul 2008, o nouă soluţie integrată de administrare silvică a proprietăţilor forestiere din România. Greengold România este cunoscută în principal ca fiind unul dintre proprietarii importanţi de pădure din România, cu suprafeţe forestiere în 14 judeţe, în toate regiunile istorice ale ţării. În esenţă însă, activitatea de bază a companiei Greengold este legată de administrarea proprietăţilor forestiere în acord cu exigenţele de dezvoltare durabilă şi responsabilă ale investitorilor instituţionali“, se arată pe site-ul Greengold.
Compania SC Tornator SRL din Braşov este un alt mare proprietar de suprafeţe împădurite din România.
„Principala activitate a companiei o reprezintă comercializarea de masă lemnoasă şi administrarea de păduri. Sediul central se află în Braşov, deşi proprietăţile deţinute sau administrate de Tornator sunt răspândite pe aproape tot lanţul carpatic“, se arată pe site-ul companiei, care funcţionează ca o subsidiară a Tornator Oyj din Finlanda.
Obştea Peştişani, o afacere din judeţul Gorj, care deţine peste 21.000 de hectare de terenuri forestiere, a fost înfiinţată în anul 2000, deţinând suprafeţe de pădure şi păşune alpină în judeţele Gorj şi Hunedoara, potrivit informaţiilor de pe propriul site de prezentare.
Primăriile Maieru, Telciu şi Şanţ, toate din judeţul Bistriţa-Năsăud, deţin împreună aproape 56.000 de hectare de pădure. Despre Ugron Geza Levente nu există informaţii publice în afara precizării că este vorba despre o persoană fizică.
Potrivit unei analize anterioare a ZF realizate pe baza datelor din Anuarul statistic din 1922, primul document de acest tip de la Marea Unire, suprafeţele cultivate cu păduri ajungeau, la acel moment, la 7,3 milioane de hectare.
În 2022, adică un secol mai târziu, suprafaţa de păduri a România a ajuns la 6,4 milioane de hectare, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Se constată că suprafaţa împădurită este în creştere de la un an la altul în ultimele două decenii, fiind totuşi cu aproape un milion de hectare sub ceea ce exista în urmă cu un secol.
„Suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării. Media europeană este de 32%“, se arată în raportul din 2020 al Ministerului Mediului privind starea pădurilor României.
Astfel, cei mai mari zece proprietari, care au împreună 3,4 milioane de hectare de păduri, deţin practic aproape jumătate din suprafaţă totală forestieră a României.
„O ameninţare la adresa pădurilor este reprezentată de supraexploatarea pădurilor şi depăşirea posibilităţii de lemn care se poate extrage, stabilită prin amenajamentele silvice, în contextul unei cereri tot mai mari de masă lemnoasă atât pentru industria de prelucrare a lemnului, cât şi pentru producerea de energie regenerabilă. Tendinţa de export a lemnului sub formă brută (neprelucrată) are efect negativ asupra activităţii operatorilor economici din industria de prelucrare a lemnului“, mai arată raportul ministerului. (Alina-Elena Vasiliu)